Ieșeni, trezirea! Clujul nu este un oraș mare!

Ieșeni, trezirea! Clujul nu este un oraș mare!

Astă seară într-o postare pe Facebook a unei companii care dezvoltă un proiect imobiliar major pentru Iași am regăsit sintagma ”Iașiul este noul Cluj”. Da, scot din context. Contextul chiar nu contează.

Nici măcar numele companiei nu e relevant – putea să scrie oricine acel text -, mai ales că postările mele primesc lejer mai multe lecturi decât like-uri au ei prin sociale.

Această comparație aproape eternă cu Clujul (ni se pare nouă așa, dar e destul de tânără), arată cât de provinicial este acest patriotism local al Iașiului, cât de ”capra vecinului” este privită problema concurenței pe piața investițiilor și a dezvoltării Iașiului. Dumnezeule, câtă frustrare în comparația asta cu Clujul!

Crede cineva că își pun clujenii problema în sensul ”trebuie să fim mai tari ca Iașiul”? Credeți că durerea că Iașiul are Pelerinajul Sfintei Parascheva a existat vreodată la Cluj și au plâns vreodată hotelierii și oamenii de turism că vor și ei niște moaște atât de ”cool”? Sau că nu mai pot dormi managerii din IT clujeni de lista primelor lucruri înfăptuite ”cândva” pentru prima dată la Iași? În trecut!

Realitatea tristă e că aceste amănunte sunt interesante doar în ghidurile turistice și în poveștile ghizilor de turism. Atât. Economia trăiește din prezent, iar dezvoltarea din viitor și din exemple de bune practici și din concurența pe o piață care de mult nu se mai mărginește la granițele unei țări sau orgoliile unor regiuni.

Clujul are, oficial, cu aproape 100000 de locuitori mai puțin decât Iașiul. Cu toate astea are un stadion modern, o industrie hard si soft care face o căruță de bani, proiecte culturale cum la Iași încă nu visăm. De ce?

Clujul, spre deosebire de Iași, a scos capul din curtea vecinului. Clujul nu se întrece cu Iașiul, cu Timișoara, nici măcar cu Bucureștiul. Clujul se uită la exemple de bune practici și își spune ”Vreau și eu metrou, pentru că mă ajută, pentru că eu am nevoie de el ca să mă dezvolt!”. Ați auzit vreodată vreun clujean frustrat că Bucureștiul are metrou și că vor să facă din Cluj un nou București? Nu. Clujul se dezvoltă pentru clujeni, conform nevoilor lor. Și da, nevoile cetățenilor diferă de la oraș la oraș!

Atunci, de ce încă mai auzim prostia asta despre Iași? De ce ne uităm cu invidie la Cluj, dar nu ne uităm în primul rând cu cine ne concurăm ca oraș cu adevărat, deși nu ne place să o recunoaștem.

Păi, ne concurăm cu Chișinăul, un monstru în curs de trezire, cu o zonă metropolitană cu aproape un milion de locuitori. Da, Chișinăul acela pe care jumătate din ieșeni l-au vizitat doar din spusele ziariștilor și știrilor de de la TV (de unde și Andrei Năstase a ajuns să fie cetățean de onoare la Iași).

La 140 de kilometri de Iași există o capitală de țară, care atrage privirile lumii mai mult decât o va face Clujul prea curând. Există o capitală de țară cu universități, oameni bine pregătiți, o foame de salarii care să te convingă să stai acasă, un sistem birocratic mai eficient decât cel românesc, dar mai ales ambasade și instituții internaționale, inclusiv donatori, care vor turna bani ca orașul Chișinău și Republica Moldova în sine să atragă investiții. Și asta deja se întâmplă, mai ales în outsourcing sau turism.

Acești donatori au tot interesul ca Moldova să fie sinonimă cu Chișinăul, nu cu Iașiul. Ori, în turism anul viitor se va înființa un nou organism care va avea 12 milioane de dolari de cheltuit în următorii ani pentru dezvoltarea turismului în Republica Moldova. 12 milioane de dolari. Cât investește guvernul României în turismul din Regiunea Nord-Est? Adică din… Moldova?

La 5 ore cu mașina de Iași, port la Marea Neagră, e Odesa. Un oraș superb, cosmopolit, turistic, curat, cu peste un milion de locuitori în limitele sale. Zona metropolitană cât are? Bună întrebare…

Veți spune că Ucraina nu e un competitor pentru România. Greșit! În anul 2018, țara cu cea mai mare creștere a turismului de afaceri în Europa de Est este… Ucraina, cu un coeficient de aproape 20% față de anul precedent. România e pe plus, dar cu jumătate din acest procent. Ori, această creștere se vede la Odesa.

Fix în mijlocul orașului, în zona turistică, la prânz dai nas în nas cu IT-iștii de la Ubisoft. Dacă ai jucat măcar un joc pe PC în viața ta, știi cine sunt. Știi că la Iași nu sunt. Sunt însă la București și la Craiova. Deci, nu la Cluj.

Și ar mai fi Polonia, Georgia, Bulgaria, Serbia, Azerbaijan cu multe, multe alte orașe din țările astea cu care Iașiul într-adevăr concurează. Și ce fac toți ceilalți? Se uită cumva la Cluj cu jind? Nu.

Azerbaijan. Da, Azerbaijan. Nu petrolul le-a adus câștigarea unui congres de cosmonautica de 6000 de delegați, ci faptul că au Convention Bureau unde au angajat un austriac drept manager și niște oameni care știu să facă treaba asta. Doamne, până și dictatorii își dau seama că meritocrația și numirile politice nu se pupă! Nu, la Iași nu avem Convention Bureau. Aici încă mai confundăm industria evenimentelor cu turismul.

Toate aceste orașe se uită la cei pe care vor să îi ajungă din urmă nu cu cinci sau zece ani, ci cu un sfert de secol. Înveți mobilitate urbană din Bruxelles sau Frankfurt și o implementezi cu adevărat inteligent, nu ca ”sistemul de trafic” din Iași. Planifici punerea în valoare a elementelor istorice și dezvoltarea vieții culturale dintr-o arhitectură mixtă ca la Berlin, înveți să dezvolți un oraș universitar, dar și industrial ca în Oxford.

Poate nu sunt cele mai bune exemple, dar ideea e aceasta. Te uiți mai sus decât un nivel mediocru.

Pentru că da, comparând cu marii jucători urbani ai Europei, Clujul este un jucător mediocru. Stați liniștiți, și Bucureștiul tot la fel. Încă suntem o țară cu ”handicap”, cum se spune la cursele de cai.

Depinde doar care e calul pe care vrei să îl ajungi din urmă și pentru care te antrenezi. Ultimul din coadă sau cel din frunte. Poate nu îl prinzi, dar sigur ajungi mai sus decât dacă ai obiective mici. Așa că, vorba moldovenilor, ”să lăsăm jălea” și să nu ne mai uităm așa de des la Cluj ca bărbații frustrați la puța altuia la pisoar.

Moldova e mai mult decât vin și bomboane Bucuria

Moldova e mai mult decât vin și bomboane Bucuria

Dar dacă e nevoie, le oferim și pe acestea.

Republica Moldova, Basarabia, ”Peste Prut”. Oricum i-ar spune clienții agențiilor de turism și turoperatorilor din România, chiar dacă vorbim aceeași limbă, tot e greu să lucrezi cu o destinație pe care majoritatea agenților de turism din România nu au vizitat-o.

Dumneavoastră, stimați colegi agenți de turism din România care citiți acest text, ați vizitat Basarabia? (”Ce să fac eu acolo?”) Răspunsul aici: meetinmoldova.com

Noi cei de la Safe Travel Agency suntem o echipă mixtă de ”expați” din România mutați la Chișinău și ”moldoveni din talpă” de peste Prut. 🙂

De patru ani învățăm să îmbinăm rigoarea occidentală cu răbdarea, multa răbdare care îți trebuie ca să poți face turism de calitate în spațiul ex-sovietic. Da, nu doar Basarabia. Ne descurcăm la fel de bine și în Ucraina, Georgia sau Azerbaidjan.

Suntem membri MPIGBTA și ANTRIMși am fondat Europe NOW. Asta pentru că ne place să învățăm de la cei mai buni și să lucrăm în echipă cu ei.

Știm care sunt clișeele care îi fac pe colegii noștri ”din țară” să evite recomandarea Republicii Moldova ca destinație pentru evenimente corporate, incentive și team building.

Aceleași clișee despre Basarabia (cine dorește poate primi lista celor 14 identificate de noi) păstrează excursiile leisure în Moldova în limita ”safe” a cramelor de la Cricova, Mileștii Mici, plus încă două mănăstiri și orașul Chișinău. Cei care deja includ Tiraspolul în trasee merită o medalie. Acestea sunt locuri pe care oricum le vizitezi când vii aici. Clienții tăi nu merită mai mult?

Apropo, la Tiraspol se poate acum achita cu cardul românesc. Câți alți parteneri din Moldova v-au transmis asta?

Tururi în Transnistria.
Tiraspolul nu mai e de mult timp URSS.

Da, noi stricăm imaginea ”Back in the USSR” care nu mai are nicio legătură cu actualitatea din stânga Nistrului, așa cum nu te aștepți să ai locuri în Moldova așa cum e Castel Mimi din fotografia de mai jos.

Da, imaginea de jos e din Basarabia și mai are locul și o sală de evenimente cu 500 locuri, cu pereții din sticlă. Și e și cramă. Și are și o istorie frumoasă. Cum sună asta pentru clientul acela al tău care te bate la cap în fiecare an că vrea ceva ”WOW”?

Castel Mimi, un obiectiv mai românesc în Basarabia, nu se poate.

Nu vă batem la cap mai mult. E vineri. Dacă ați citit deja până aici, merităm și noi o medalie.

Acum știți că la Chișinău există o agenție de ”români din România” – da, asta oricum ai da-o sună straniu – cu care veți vorbi întotdeauna pe limba voastră, nu doar când vine vorba de cuvinte, despre orice proiect MICE în Moldova. Da, știm ce înseamnă să ai nevoie de facturi și justificative pentru orice decont. Da, nici nu lucrăm altfel decât legal.

Avem un mare dezavantaj noi la Safe Travel Agency însă. Pentru că într-adevăr credem în #rezist, nu oferim ”paraîndărăt” colegilor agenți.

Nici ieftini nu suntem, dar nici comisioane pentru alții nu încasăm.

Ne place să lucrăm legal, iar Moldova nu e ”Pampas”. Are legi, fisc, impozite. Da, știm, tocmai am mai distrus un clișeu fals. Cu plăcere. 🙂

Pentru întrebări, solicitări și proiecte MICE sau leisure în Moldova interesante, vă rugăm să ne provocați pe hello@safetravel.agency sau, dacă preferați să lucrați .ro până la capăt, cea mai bună opțiune e Travis Tourism.

De ce ne temem de Estul Sălbatic?

De ce ne temem de Estul Sălbatic?

Vara aceasta am trecut Marea Neagră, pentru prima dată. Nu, nu înot, ci cu avionul.

Nu a fost prima mea experiență C.S.I. După cum mulți dintre voi deja știu. Locuiesc de patru ani la Chișinău, deci sunt destul de bine tăvălit prin multe cutume și povești post-sovietice, dintre care o parte mi-au confirmat clișeele despre ”Est”, dar marea majoritate m-au făcut să îmi doresc să explorez răsăritul acesta de lângă noi.

Voi fi scurt. Nu voi scrie romane cu impresii, detalii tehnice, număr de stele la hoteluri sau ”scoruri” la cazare. Doar că, după ce am fost de nenumărate ori în Ucraina, Cernăuți, Kiev, Odessa fiind locuri pe care le frecventez des și cu plăcere, Sochi / Adler la mare și Krasnaya Polyana la munte în Caucaz, apoi în Azerbaidjan la Baku și în zona lor muntoasă, mi se pare prea greu nu doar să le povestesc prietenilor și colegilor cât de frumoasă e experiența turistică acolo.

Oamenii sunt mult mai dispuși să audă despre Thailanda, Grecia sau Paris decât despre Est. Așa cum spunea și un fost coleg de-al nostru de la Travis, noi, românii, trăim cu niște concepții greșite despre o zonă căre acoperă cam un sfert de glob.

E normal. E normal să te temi de un trecut care încă doare. Doare Basarabia ocupată, dor anii de comunism și represiune. Dor multe încă în sufletul nostru, iar eliberarea aia bruscă din 1989 pare că ne-a închis complet ochii spre zona aia unde limba rusă e lingua franca.

Poate însă ne temem că vom vedea lucruri care ne vor face să ne gândim cât de prost s-au mișcat lucrurile în țara asta în ultimii treizeci de ani, iar alții ca noi s-au descurcat mai bine în turism?

Ne place să ne lăudăm cu deschiderea spre nou, cu ”experimentalul”, dar în tot timpul acesta Georgia, o destinație turistică vizitată de 8 milioane de oameni în 2018 îți aduce răspunsul ”și ce să văd acolo” de la turistul mediu român. Da, în Georgia poți zbura direct din Bucureși la niște tarife absolut democratice, încă disponibile la 120-130 eur în sezonul de iarnă, pentru că românul nostru încă are creierul bătut în cuiele clișeelor legate de Est, ”sovietic” = vechi și prost.

8 milioane de turiști anual în Georgia, însă din București biletele de avion pentru Tbilisi de-abia se vând. Zbor direct! Oare nu cumva ar fi bine să ne regândim atitudinea despre noi și despre deschiderea noastră în gândire? E următorul meu punct pe listă.

Peste 170km de pârtie construite pentru Olimpiadă la Krasnaya Polyana. Ce-i drept, sălbăticiunea Caucazului nu prea mai există acolo. Orice metru pătrat e controlat sistematic cu tunuri antiavalanșă săpate în stâncă de Doamne-ferește. Da, la ruși se poate schia în condiții excelente și vei avea parte de o experiență excelentă ca să ajungi acolo.

Băieții lui Putin nu s-au mulțumit să tragă liniuțe prin pădure, ci au tras o șosea de mare viteză de la aeroportul Adler, cu tot cu tuneluri și cale ferată de mare viteză aferentă. Ca să nu spui că nu ai cum ajunge la resorturile ridicate și ele de la zero, printre care una are un nume ușor glamuros, ca să știi ca firma mamă are destulă putere să își tragă un munte și o stațiune de schi dacă vrea: Gazprom. Personal, prefer Rosa Khutor în acea zonă. Recunosc, am și ceva pile acolo.

Baku. La întoarcerea de acolo le-am spus amicilor că mi-aș dori și eu câțiva ani de dictatură dacă Chișinăul sau Bucureștiul, ori măcar Iașiul ar arăta cum arată acum capitala Azerbaidjanului.

Ordonat, curat, nou, totul se construiește riguros, într-unul din cele două stiluri: corporatist sci-fi cu tente culturale azere, adică sticlă, beton, oțel și fantezie inspirată de motivele tradiționale de trăznești când vezi ce le-a ieșit, ori al doilea stil, o stranie copie a clădirilor europene de secol XIX din Paris sau Barcelona. Bulevarde întregi parcă scoase din Parisul lui Haussmann. Și totul arată nou. Până și centrul vechi, ”Orașul de Interior”, aflat în patrimoniul UNESCO.

E drept, Baku pute a petrol și a gaze arse. Dar și noi avem vin, munți, mare, ploaie, cernoziom, etc. Hai să nu ne plângem degeaba.

Despre Odesa, dragostea mea, voi scrie separat. E prea frumos și prea aproape de noi orașul acesta.

Sunt încă multe comori în CSI de explorat. Chiar și Moldova noastră. Că e a noastră. Noi suntem urmașii urmașilor urmașilor celor de la 1504.

E timpul să nu ne mai temem de ele. Voi ce ziceți?

Vreți să călătoriți în ”Estul sălbatic”? Aruncați-mi un mail pe dmc@europenow.pro sau alin.patru@travis.ro

Moldovenii sunt români. Acelaşi neam, aceleaşi obiceiuri.

Moldovenii sunt români. Acelaşi neam, aceleaşi obiceiuri.

Ziua de astăzi nu ştiu ce îmi demonstrează mai tare: faptul că sunt „zen” şi nimic nu îmi poate strica dispoziţia de a dedica timpul liber lucrurilor importante (a.k.a. plimbările cu căţeii) sau că mi-am dovedit încă o dată că Moldova e fix o Românie mai mică, unde poţi vedea mai clar şi mai dur caracteristicile noastre de neam.

Pe scurt, românii din România, şi cetăţenii Republicii Moldova se caracterizează prin:

  • ospitalieri (naturaleţe, cei de la est de Prut, comercială, cei de la vest de Prut)
  • kombinator („facem noi să fie bine, ca să nu fie rău” / „Ia-n-ascultă, am eu o idee”)
  • strângători (orice are sub 200kg şi poate fi mutat de pe loc, o să dispară repede din orice loc vizibil. Ce-i drept, sansele sunt mai mari in Basarabia decat in Iasi.)

Caroce, mi s-a furat al treilea scuter în trei ani de când sunt în Moldova. Şi nu că n-ar fi fost al doilea furat de pe o şosea circulată (Calea Ieşilor) sau că se găsea fix la 50m de intrarea într-o secţie de poliţie.

Toată tărăşenia e că am rămas cu motorul în pană miercuri noapte şi aveam altele pe cap, astfel încât nu am putut să merg să îl recuperez. Şi da, eram conştient că e foarte posibil astăzi să nu îl mai pot găsi. Asta pentru că în Moldova de fiecare dată când parcam un scuter undeva, plecam cu gândul că e posibil să nu îl mai găsesc. Pentru că… suntem români.

Pentru că aici, în Moldova, toată lumea te atenţionează că se fură. Şi atunci mă întreb de ce naiba vin unii deştepţi şi dau vina pe romi că se fură în România? Aici nu prea sunt romi. Nici măcar ăia de la Soroca nu se pun la socoteală că sunt rămaşi de sămânţă să avem ce le arăta turiştilor. (A propos, „La Castelele” din Ciurea sau Grajduri bat dealul din Soroca la fund aşa cum bate National Geographic orice blogger de turism.)

Revenind, dacă aici se fură ca-n codru, dar nu sunt romi, atunci cine fură? Da, tot ai noştri fraţi. Suntem un neam şi asta ne ocupă tot timpul.

Avem de ambele părţi ale Prutului aceleaşi obiceiuri, aceeaşi educaţie genetică a descurcăreţului. Suntem produsul unor regimuri bolnave (fanariot, rus, otoman,comunist, de tranziţie), iar sechelele astea sunt la fel peste tot, de la relaţiile de afaceri, până la dilema femeii care vrea să fie iubită şi preţuită, dar de un sponsor.

Suntem acelaşi neam pentru că ne iubim ţara doar când plecăm din ea, muncim de rupem peste hotare, nu vrem să ne întoarcem acasă, dar vrem să facem ordine pentru cei rămaşi, îi urâm pe ai noştri (cei din Moldova pe cei din România şi invers) pentru că sunt oglinda propriei noastre familii.

Aşa că fraţi români, da, Moldova e superbă, ospitalieră, dar se şi fură, că-s de-ai noştri.

Moldovenilor le spun atât: de fiecare dată când îmi va spune cineva de aici că îi urăşte pe „români”, zâmbetul meu nu va fi unul prefăcut, ci de milă.

Acum e timpul pentru o plimbare în cel mai frumos şi sigur oraş de pe planetă. Pentru că aici nu trebuie să te temi să te plimbi pe străzi. Aici trebuie doar să te temi să nu laşi chestii mici la vedere.

P.S. Celui care a furat-o pe Bella îi transmit că avea carburator nou, simeringuri la fel, dar actele sunt la mine şi era singura roşie de modelul ăsta din Chişinău. Habar nu am dacă am rămas în pana prostului sau ceva intern. Nu mergea indicatorul de combustibil.

 

Social Media Managerii sunt sortiți să piară în iad

Social Media Managerii sunt sortiți să piară în iad

Acest articol nu are nicio legătură cu Referendumul la care #stauacasă. Acest articol are pur și simplu legătură cu bunul-simț, pe care Biserica, de data aceasta nu cea Ortodoxă Română ci una afiliată minunatei și pravoslavnicei Mitropolii a Chișinăului și Întregii Moldove, se laudă că ni-l predă și ni-l oferă ca exemplu.

Pentru că am scrisc cândva de un mozaic de la Iași care mi se pare că nu-și are locul pe pereții pe care a ”aterizat”, astăzi vă delectez cu o imagine postapocaliptică de la Chișinău, de pe pereții Catedralei (așa scrie pe frontispiciu) ”Sfinții Împărațit Constantin și Elena”, de pe Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, gard în gard cu clădirea SIS.
De la început, cred că acest locaș de cult e destinat să devină un clasic al tururilor ghidate în anii care vin, dar mai ales peste vreo patru sute de ani, când omuleții gri cu ochi negri și chelie care vom deveni vor dori să vadă cum lucram noi mici și cocoșati la laptop în anii 2000, fiind la fel de înapoiați ca dracul care nu descoperise încă ”Tabletele Legii”, deci mai avea nevoie de tastatură.

Biserica Sfintii Constantin si Elena  Chisinau
Până una alta, dacă Biserica ne spune că trebuie să aducem copiii la ea, ia gândiți-vă dragi prieteni și hateri deopotrivă, cum e să îți duci copilul într-o biserică ce ar putea lesne să aiba un rating R cu cerculeț pus la intrare.

Bărbați care se muscă de gât (nimic sexy in asta, de data această), femei care își smulg carnea de pe ele, cranii care mai de care mai fanteziste, de până și cea mai tupeistă rockotecă ar fi invidioasă.

Da, mergeți cu copii la biserică și învățați-i în același timp să fie optimiști, să aibă încredere în ei și să nu se teamă de bau-bau. Spuneți-le că Dumnezeu e bun și milostiv, dar arătați-le că doar cu o parte din ei, că restul, mamă-mamă, uite ce pățesc. TInere, intră cu curaj în viață, dacă mai ai de unde!

Încă nu am informații despre cine este pictorul minunăției, însă documentarea de-abia începe. Stați pe-aproape, iar cei din România, #statiacasa!

Alertă de călătorie: Lufthansa anulează peste 800 de zboruri

Alertă de călătorie: Lufthansa anulează peste 800 de zboruri

Compania aeriană Lufthansa a anunțat că aproximativ 90.000 de pasageri vor fi afectaţi de greva funcţionarilor publici în perioada 10-13 Aprilie 2018.
Sindicatul Verdi, care solicită o majorare salarială de 6% pentru cei aproximativ 2,3 milioane de funcţionari publici pe care îi reprezintă, a anunţat anterior că personalul la sol şi o parte din pompieri vor înceta marţi lucrul pe aeroporturile din Frankfurt, Munchen, Koln şi Bremen.
Lufthansa a decis să anuleze peste 800 de zboruri, jumătate din zborurile programate pentru marţi 10 aprilie 2018. 
COMPANIILE SE ALĂTURĂ CARAVANEI UNIVERSITĂȚII „ALEXANDRU IOAN CUZA” PENTRU PROMOVAREA IAȘULUI ÎN REGIUNE

COMPANIILE SE ALĂTURĂ CARAVANEI UNIVERSITĂȚII „ALEXANDRU IOAN CUZA” PENTRU PROMOVAREA IAȘULUI ÎN REGIUNE

Pentru prima dată, companiile din Iași se alătură Caravanei pe care o desfășoară Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) în liceele din regiune, cu scopul de a promova orașul atât din perspectiva ofertei educaționale, cât și ca centru al performanței, al oportunităților de dezvoltare și al posibilităților pentru petrecerea timpului liber.

Implicarea mediului de business în susținerea caravanelor regionale în licee este o inițiativă a grupului IULIUS, ca parte a proiectului „Iași, orașul viitorului tău”, lansat în luna februarie, cu scopul de a promova Iașul la nivel regional, drept un centru academic, ce oferă multiple oportunități în dezvoltarea carierei, dar și ca oraș cu numeroase posibilități de petrecere a timpului liber.

Caravana UAIC este formată din studenți şi profesori de la cele 15 facultăți ale Universității „Alexandru Ioan Cuza” și își propune să ajungă în peste 150 de licee din diferite regiuni ale țării, pentru a promova oferta academică în rândul elevilor din clasele a XI-a și a XII-a. Până în prezent, Caravana UAIC în formula extinsă a ajuns în liceele din Galați, Bacău și Onești, iar prezentările vor continua și în alte orașe din regiune, precum Roman, Piatra Neamț, Focșani și Suceava, până în luna mai 2018. „Mă bucur că în acest an Caravana UAIC este în formulă extinsă și că avem alături și reprezentanți din mediul de afaceri, prin implicarea companiei IULIUS, care a simțit îndeaproape pulsul comunității ieșene.  Prezentările comune au transmis că suntem o echipă completă și o sursă foarte credibilă și reală pentru tinerii liceeni – viitori studenți și apoi angajați în Iași. În deplasările următoare, încurajăm și alte companii să ni se alăture, pentru a prezenta o ofertă diversificată în liceele din regiune”, a declarat Diana Chihaia, Șeful Departamentului Servicii pentru Studenți și Absolvenți din cadrul UAIC.

Una dintre companiile care au acceptat invitația de a se alătura Caravanei UAIC este Ness Digital Engineering. Specialiștii le-au prezentat liceenilor care sunt oportunitățile de dezvoltare pe termen lung, după finalizarea studiilor, dar și informații despre programele de internship derulate. „Considerăm că este un demers ce consolidează o comunitate puternică de tineri, care vor vedea perspective de viitor în orașul nostru. Formatul nou al Caravanei UAIC este benefic pentru liceeni, iar compania noastră dorește să se implice și în următoarele programe care pot crește interesul acestora pentru Iași”, ne-au spus reprezentanții companiei Ness Digital Engineering.

Pe lângă oferta academică și perspectivele privind angajarea, tinerii din regiune au descoperit și Iașul turistic, un oraș în care pot beneficia de numeroase posibilități de petrecere a timpului liber.

„Susținerea Caravanei UAIC are rolul de a completa informațiile transmise liceenilor cu cele din perspectiva statutului de turist, pe care îl pot avea. Îi ajutăm să descopere locuri noi, festivaluri și alte evenimente culturale care se dezvoltă în Iași și să afle cum își pot investi timpul liber în diferite activități de voluntariat”, au precizat reprezentanții companiei Travis Tourism, care au acceptat invitația IULIUS de a susține Caravana UAIC.

Programul „Iași, orașul viitorului tău”, lansat de compania IULIUS, se dorește a fi o inițiativă a întregii comunități, care să contribuie la crearea unei platforme active de dialog între studenți, mediul universitar și cel de business. Programul include numeroase alte activități, precum: conferințe, caravane regionale, prezentări ale ofertei locurilor de muncă, întâlniri cu ONG-urile studențești de la diferite specializări, facilitarea unor discuții cu profesioniști din cadrul multinaționalelor prezente în Iași, evenimente de tipul „Ziua Porților Deschise”, sesiuni de training specializate și multe altele.

 

Să regăsim parlamentarii Marii Uniri din Moldova

Să regăsim parlamentarii Marii Uniri din Moldova

Autoritatea Electorală Permanentă (din România)  invită societatea civilă să se implice în realizarea unei monografii a alegerilor din anul 1919 pentru primul Parlament al României Mari, AEP propunându-și să marcheze Centenarul Marii Uniri printr-un demers colectiv de reconstituire a unui moment de referință pentru istoria democrației noastre.

Mai jos, am extras lista parlamentarilor din dreapta Prutului aleși în anul 1919. Haideți să îi redescoperim și să regăsim poveștile lor, cu mândrie!

Pentru a reda imaginea completă a configurației primului legislativ ales după înfăptuirea Marii Uniri este nevoie, pe lângă referințe istorice specifice, și de date referitoare la fiecare deputat și senator. În acest sens, este utilă orice informație validă care poate completa fișa biografică a fiecărui parlamentar (fotografii, nume și prenume, studii, carieră profesională și politică, stare civilă, ideologie, surse bibliografice etc). Multe astfel de informații pot fi găsite în presa vremii, locală și centrală, în arhivele publice locale, în arhivele personale sau în memoria urmașilor.

Accesul personalului AEP la aceste surse fiind limitat, invităm pe toți cei care dețin informații despre oricare dintre parlamentarii aleși în anul 1919 să le transmită Autorității Electorale Permanente la adresa de e-mail centenar.alegeri@roaep.ro

Menționăm că aportul cetățenilor la realizarea acestei monografii în format print și electronic va fi recompensat cu menționarea numelor acestora în caseta colectivului redacțional și în publicarea lor pe pagina oficială de Internet a AEP.

Membrii din dreapta Prutului ai primului Parlament al României Mari:

Bălți – 12 deputați + 5 senatori

  1. Rusu Ion – Partidul Țărănesc (lista 1)
  2. Pelivan Ion
  3. Crihan Anton
  4. Nața Alexandru
  5. Buzdugan Ion
  6. Popovici Efimie
  7. Pântea Gherman
  8. Calistru Dionid
  9. Leanca Costache
  10. Frunză Ilie
  11. Bolocan Grigorescu
  12. Carașevici Arseni – Partidul Democrat Muncitor (lista 3)

Cahul – 7 deputați + 3 senatori

  1. Const. F. Petrescu – Conservatori Naționaliști și Liga Poporului Basarabean (lista 2)
  2. Iacob Algauzean
  3. Teodor Donciu
  4. Haralambie Vizanti
  5. Ion Inculeț – Partidul Țărănesc (lista 1)
  6. Suruceanu Nicolae
  7. Gâsca Gheorghe
  8. Mocanu Nicolae – Liga Poporului Basarabean (lista 2)
  9. Narli Alexandru
  10. Balbareu Ioan – Partidul Țărănesc (lista 1)

Cetatea Albă – 12 deputați + 5 senatori

  1. Ion Inculeț – Partidul Țărănesc (lista 2)
  2. Ștefan Ciobanu
  3. Daniel Bitlan
  4. Temistocle Duma
  5. Diamof Teodor
  6. Daniel Erdiman
  7. Gheorghe Mare
  8. Liviu Marian
  9. Călărași Nichifor
  10. Sergiu Niță – Indepenendeți (lista 3)
  11. Constantin Stere
  12. Iohanes Gherstenberger

Chișinău – 12 deputați + 5 senatori

  1. Dr. Ciugureanu Daniel – Partidul Țărănesc (lista 1)
  2. Pelivan Ion
  3. Țanțu Vasile
  4. Cojocariu Teodosie
  5. Moldovanu Grigore
  6. Bivol Constantinescu
  7. Jereghie Teodor
  8. Costin Ion – Partidul Democrat Muncitor (lista 3)
  9. Trofimov Vladimir
  10. Preot Ion I. Stâncă – Partidul Democrat Independent (lista 2)
  11. Dimitriu I. Gheorghe
  12. Ludovic Dauș – Independent (lista 5)

Hotin – 10 deputați + 4 senatori

  1. Dr. Daniel Ciugureanu – Partidul Țărănesc (lista 1)
  2. Iancu Meilic Meilicsohn
  3. Alex. Morariu
  4. Policarp Bețeanu –
  5. Pavel Kitaigoroski
  6. Constantin Siemenițki (Lungu)
  7. Mihail Calistru
  8. Ștefan Scutelnicu
  9. Constantin Nae
  10. Profir Fala

Ismail – 5 deputați+

  1. Ștefan Ciobanu – Partidul Țărănesc (lista 1)
  2. Ștefan A. Untilă
  3. Ion I. Tomov
  4. Mihail Vântu
  5. Toma Bejan

Orhei – 11 deputați + 4 senatori

  1. Preot Pavel Gugiuma – Partidul Țărănesc (lista 1)
  2. Nicolae Iorga
  3. Vasile Barca
  4. Pantelimon Halipa
  5. V. Muscinski
  6. Ioan Plămădeală
  7. Ion Zaporojan
  8. Ion Morariu – Independenți (lista 2)
  9. Anton Sârbu
  10. Eugeniu Niță
  11. Chiril Guiciujna

Soroca – 12 deputați + 5 senatori

  1. Pantelimon Halipa – Partidul Țărănesc (lista 3)
  2. Secară Vasile
  3. Sfeclă Petru
  4. Scobiola Andrei
  5. Munteanu Vasile
  6. Barca Teodosie
  7. Bivol Vasile
  8. Rusu Leon
  9. Cazacliu Grigore
  10. Calistru Harion
  11. Iancu Teofil
  12. Goian Pantelimon

Tighina – 9 deputați + 4 senatori

  1. Teodor Huțu – Independent (lista 2)
  2. Erhan Pantelimon – Partidul Țărănesc (lista 1)
  3. Dragomir Dumitru
  4. Bulat Potop
  5. Vasile Stroescu
  6. Văluță I. Ion
  7. Sidoreanu Constantin
  8. Stoianoglu Nicolae
  9. Văleanu Alexandru

 

Only in Moldova (1): Puneți magheara pe carte și mergeți la FILIT Iași

Only in Moldova (1): Puneți magheara pe carte și mergeți la FILIT Iași

Pentru ameliorarea ofertei de mai jos, le ”recomandăm imperios” acestor traducători din Republica Moldova o excursie la Iași la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași (FILIT) 2017.

E aproape de Chișinău și sediul lor din apropierea Ministerului de Finanțe, și foarte posibil vor găsi și traducători de coreeană și limba ivrit. 

(Va urma.)

traduceri chisinau