Only in Moldova (1): Puneți magheara pe carte și mergeți la FILIT Iași

Only in Moldova (1): Puneți magheara pe carte și mergeți la FILIT Iași

Pentru ameliorarea ofertei de mai jos, le ”recomandăm imperios” acestor traducători din Republica Moldova o excursie la Iași la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași (FILIT) 2017.

E aproape de Chișinău și sediul lor din apropierea Ministerului de Finanțe, și foarte posibil vor găsi și traducători de coreeană și limba ivrit. 

(Va urma.)

traduceri chisinau

Destinația Moldova: adevăr sau provocare

Destinația Moldova: adevăr sau provocare

De ceva timp le spun colegilor din turismul moldovean, adică de la stânga Prutului, că aici avem noroc din două puncte de vedere.

Primul este că potențialul turistic este clar, divers și foarte bine adaptat pieței actuale unde turiștii se întorc la rădăcini, caută activități, ospitalitate, naturalețe și autenticitate. Al doilea ar fi că, pe malul drept al Prutului, ”Moldova” ca destinație turistică, este momentan un cuvânt frumos, nu un brand. Acest lucru nu li se datorează muncii colegilor din Republica Moldova, ci culturii ”caprei vecinului” și dezorganizării industriei de turism din regiunea de Nord-Est a Româmâniei.

Scriu acest articol pentru că astăzi au apărut două articole în presa ieșeană:

  1. începe iar distracția legată de numele Aeroportului Internațional din Iași http://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/concurs-de-solutii-pentru-a-da-un-nume-aeroportului–167400.html
  2. și vestea cea bună, care vine de la Primăria Municipiului Iași: Promovarea podgoriilor ieșene trebuie să devină un element esențial în strategia de turism a municipiului Iași http://curierul-iasi.ro/municipalitatea-propune-o-strategie-de-promovare-podgoriilor-iesene-22292

Acum e momentul la care trebuie să gândim împreună, pentru că, realmente, destinația Moldova este una, indiferent de granițe. Oricât se chinuie unii ”lingviști” să ne introducă traduceri diferite pentru același cuvânt, ”Moldova” e Moldova oricum ai spune-o. Chiar, dacă poate să îmi spună și mie cine a inventat inepția de diferențiere a Moldovei de la stânga Prutului de cea din dreapta Prutului cu ”Moldova” și ”Moldavia” în engleză, franceză și alte cele, să mi-l arătați și mie, ca să îl ciuruiesc mediatic. Moldova e Moldova, pe română, engleză, franceză, oricum i-ai spune.

Totuși, internațional, destinația turistică recunoscută acum, este Moldova, adică Republica Moldova. Ce se va întâmpla peste viitor?

Se va trezi oare gigantul adormit al turismului românesc și va exista o organizație de management al destinației Moldova în curând? Va ști Agenția Națională a Turismului din Republica Moldova să răspundă acestei provocări?

Vom afla. Cândva. Pe banii oamenilor din turismul moldovenesc și ai turiștilor.

 

 

Să ne vedem de oile noastre în turism

Să ne vedem de oile noastre în turism

Scriu astăzi pentru colegii din ”provincie”, care nu putem și nu avem cum să mergem la toate ”comitetele și comițiile” Înaltei Porți a turismului de la Bucureși, formată dintr-un cocktail destul de inflamabil de asociații mai mult sau mai puțin patronale, agenții guvernamentale și minister(e).

Tendința omului de turism din ”provincie” este să depindă, în acest caz, de informația pe care o primește prin presă, Facebook sau latrinograme. Ori, dacă este să ne uităm la articolele de presă din ultimele săptămâni, la declarațiile de presă ale domnului Alin Burcea care atunci când exact oameni din turism (Infotripiștii) îi adresează întrebări, îi tratează cum am scris aici, atunci deja impresia generală este că avem in Mircea Titus Dobre un blestem aruncat asupra turismului românesc de care doar cavalerul în armură (sau ie de ciobănaș, dacă îmi aduc bine aminte niște felicitări de Crăciun) din vârful ANAT ne poate salva.

Doar că eu am stat față în față cu dl. ministru al Turismului pe 9 iunie 2017, la Tg. Ocna și simt nevoia să scriu ceea ce cred văzând o discuție deschisă, pe față, între vreo 70 de oameni de turism din Bacău, la care s-au adăugat un sucevean din Iași și un oltean din Chișinău, și un om despre care eu cred că cineva vrea să credem că a făcut-o de oaie.

Să încep cu ce căuta olteanul din Chișinău acolo. M-am dus pentru că am o problemă fixă și împuțită tare: vămile Albița și Sculeni, mizeria din ele (WC-urile insalubre), tratarea cu superioritate a pasagerilor și turiștilor din Republica Moldova – chiar dacă sunt cetățeni români –  de către personalul celor două instituții cu care ai contact acolo, timpii idioți de așteptare la punctul de trecere a frontierei în sezonul vacanțelor din Moldova, când se toarnă turiști spre Târgu-Ocna, Slănic Moldova, Sovata, Bucovina, și vara, când incoming-ul din Republica Moldova se mută și spre România cu turiști străini care vin spre cea mai apropiată capitală din zonă, care nu este Bucureștiul. Acestea sunt lucruri pe care am încercat să i le semnalez și domnului Alin Burcea anul trecut, la care am primit o durere în cot ca răspuns. O spun franc și fără teamă: dacă pe aici treceau charterele touroperatorilor spre Grecia, interesul era mai mare!

I-am cerut domnului ministru,, din partea Asociației Naționale pentru Turism Receptor în Republica Moldova (ANTRIM), să facă tot ce îi stă în putință ca să nu ne mai fie rușine să aducem turiști prin Moldova în Uniunea Europeană. Ce se întâmplă la această frontieră este scandalos, iar Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice mai are și nesimțirea necesară să declare pentru TeleM Iași că e vina turiștilor că o instituție a statului nu poate găsi soluții, chiar și cu plată, pentru a crea condiții SALUBRE, în două vămi. La Oancea de ce se poate, domnilor funcționari de stat.

I-am reamintit, ca român, că anul viitorul e Centenarul Marii Uniri, iar ca om de turism, cel mai bun cadou de aniversare pe care Departamentul Centenar al Guvernului României poate să îl facă românilor de peste Prut este civilizarea frontierei. I-am reamintit domnului ministru că Centenarul Unirii Basarabiei cu România este ceva mai devreme, pe 27 martie 2018. Cetățenii români de peste Prut merită tratament demn la frontieră în anul marii aniversări. Dacă primim cadou un monument, o să facem pipi pe el, că toaletă canci.

Am găsit înțelegere, atenție și respect pentru problematică. Am primit sprijinul colegilor din județul Bacău în argumentare și le mulțumesc din suflet pentru asta. Ei simt cu adevărat turismul dinspre Republica Moldova.

Atitudinea domnului ministru este una de manager. Își scrie frumos pe foaie ideile, răspunde. Nu îl domnesc din pupincurism, ci din obișnuința respectului în limbaj pe care o am din presa britanică și franceză. Adică unde mai e presă, ca breaslă.

Nu pot să neg faptul că m-am bucurat când am auzit acum câteva săptămâni că se vor închide birourile de promovare turistică din străinătate. Acolo la promovare@mturism.ro era un cancer care ne omora pe toți. Începând cu totala ineficiență a acestor birouri (rapoarte știm toți să scriem), mai ales în ceea ce privește cunoșterea modului de funcționare a pieței de turism (un jurnalist în turism sau un blogger nu va fi niciodată specialist în turism și nu va ști cum să facă o vânzare activă a unei destinații către profesioniști) și cu modul anemic de animare a standurilor României la târgurile de turism, totul mergea prost.

Rezum aici, câteva puncte pe care le-am mai spus și scris, pe șleau, și pentru care am auzit că sunt un ”agitator” sau ”rebel”:

  • acum câțiva ani România a fost exclusă de la IMEX  pentru neplata facturii de stand
  • la WTM Londra România a fost suspendată de pe site pentru plata facturii de stand exact când se făceau programările pentru întâlniri. Am fost reporniți cu 7 zile înainte, când jocurile erau deja făcute
  • de Chișinău se ocupă Biroul de Promovare de la Moscova
  • de târgul de la Tel Aviv se ocupa în 2013 Biroul de Promovare de la Madrid
  • răspunsul pentru înscrierile la expoziții anul trecut au fost primite după 6-7 luni de la trimiterea documentației, cu insistențe
  • dacă primești un răspuns de la promovare@mturism.ro trebuie să te consideri privilegiat
  • la întâlnirea WTO de anul trecut sper că numele meu nu apare pe lista participanților, pentru că m-am retras când am aflat că ANT ne roagă să nu venim pentru că eram la umplutură ca să le iasă numărul de pax pentru bugetul total. Nu, nu poți organiza evenimente cu sumele din caietele de sarcini SF de pe site-ul fostului ANT. Chiar, de ce ANT nu publica niciodată și numele câștigătorilor de licitații ca să știm și noi cine sunt performerii în bugete de turism din România? Pe bune, oamenii ăia merită o statuie dacă pot organiza două coffee break complexe / zi cu vreo 6 ron de persoană. Colegii care au mers, ia spuneți, ați apucat ceva la prânz? De cina de întâmpinare nu mai zic nimic, știu că ați fost dați la o parte, deși în scripte apăreați mulți dintre voi la număr. A fost ciudat să primesc telefon de la ANT să nu merg la o parte din program, iar WTO să îmi scrie la 15 minute după să îmi reconfirme întreg programul. Bine, ei sunt niște proști, nu știu cum se lucrează la noi.
  • numărul de telefon de la promovare@mturism.ro era la fel de inexistent

Sunt lucruri pe care i le-am spus si domnului ministru la Tg. Ocna. Sunt răspunsuri pe care le-am primit și pe care nu le-am găsit în presă:

  • se cauă un sediu pentru Minister, ca să nu mai existe problema actualei dispersii a personalului în clădirea Ministerului Transportului;
  •  vor fi înființate birouri noi de promovare, cu altă organizare. Am reținut, printre altele Beijing, Varșovia, Chișinău. Eu am propus să fie chiar sub formă de licitație – prestator de servicii, firmă locală de marketing al destinației. Ar fi o variantă. Dacă Israel face asta, de ce să inventăm noi roata?
  • va exista un sistem de gestiune electronică a corespondenței și documentelor
  • pe Promovare sunt posturile scoase la concurs – dați sfoară în țară!
  • se va face o selecție mai riguroasă a expozițiilor unde se participă. Asta trebuie citit ca: bugetul va fi împărțit pentru un ROI mai bun la cele care se participă! Revenim la rapoarte…

De vouchere ați citit deja in Agerpress. De garantare, însă nu, despre Legea Turismului, la fel.

Legea Turismului va fi supusă dezbaterii publice cât de curând. Asta e foarte important! Fiecare din noi vom avea dreptul să ne expunem opinia, ceva ce dl. Burcea nu își dorea în iarnă legat de fondul de garantare. Trageți dumneavoastră aici concluzia.

În loc de de concluzii arunc niște întrebări:

  • De ce ziariștii noștri – unii dintre ei chiar foarte stăpâni pe subiectul turismului – nu au publicat nimic atunci când situația suspendării României la WTM era în toi și aveau toată informația necesară să scrie ceva care să rupă, dar acum scot oaia în fața, pornind mai mult de la interpretare – trunchiere a unei discuții?
  • De ce deranjează adevărul că structura ANT era una ineficientă și care a permis falimente răsunătoare, și trebuie reconstruită de la temelie, cu materiale noi? Se pierd cumva niște relații?
  • De ce atunci când citești presa ai impresia că ai un incompetent ca ministru al Turismului, dar față în față discuți cu un manager care gestionează resurse ca în mediul privat?
  • De ce trăiesc cu impresia că anumite persoane refuză în continuare să vadă soluții alternative la Fondul de Garantare, când unele elegante au apărut de la colegi de breaslă?
  • Din timpul  mandatului cărei persoane se știe că trebuie rezolvată problema garantării pachetelor turistice?
  • De ce atâta grabă în continuare legată de garantare, când mai sunt șase luni? Cineva nu a înghițit niște hârtii și a deranjat că îi ascultă și pe alții = dezbatere publică?

Sezon fructos tuturor! Mi-am făcut o poză cu dl. ministru, că nu se știe cât vom mai avea minister.

Notă: Aluziile la oaie nu sunt accidentale.

Ministrul Turismului Romania

 

FITS 2017 – Se pun în vânzare biletele pentru nebunia teatrală de la Sibiu

FITS 2017 – Se pun în vânzare biletele pentru nebunia teatrală de la Sibiu

Mâine 28 martie 2017, Constantin Chiriac va susține la Chișinău o serată culturală la Teatrul Satiricus, dar până atunci, vestea cea mare este că de astăzi, 27 martie, de la ora 12:00, intră în vânzare biletele pentru 50 de reprezentații Indoor, care vor avea loc la FITS 2017. Teatru, dans, circ contemporan, muzică, proiecții de film, expoziții, lansări de carte, conferințe speciale, spectacole-lectură, ateliere și spectacole studențești din toată lumea sunt prezentate la Sibiu în perioada 9 – 18 iunie.

Vom avea în jur de 50 de spectacole pe care le punem în vânzare în ziua de 27 martie și împreună cu aceste bilete punem și programul Indoor al festivalului. Va mai fi un set de bilete în vânzare cu ocazia sărbătorilor Pascale, iar restul biletelor vor intra în vânzare la începutul lunii mai. Deci vom putea da șansa tuturor doritorilor de frumos din România și din lume să își ia în avans bilete. Îi îndemnăm pe toți să se grăbească pentru că locurile nu sunt multe. Nu avem spații mai mari de 400 de locuri, deci sunt spații mici, unele numai de 200. Teatrul însuși nu are decât 300 de locuri, dar având atât de mulți invitați nu vom putea pune în vânzare decât 200. Deci toți cei care doresc să își cumpere bilete și să vadă de la Baryshnikov la Robert Wilson, de la Batsheva la Baletul Andalusian, de la Maria Pagés la Pippo Delbono și mulți alții, sunt invitați să își cumpere bilete din timp

a declarat Constantin Chiriac.

Biletele vor putea fi achiziționate începând cu ora 12:00, de pe www.eventim.ro. De mâine, biletele pot fi achiziționate și de la Agenția teatrală de pe str. Nicolae Bălcescu, nr. 17, care funcționează după următorul program: marţi – sâmbătă – 11:00 – 18:00 și duminică – 10:00 – 14:00. Tot de astăzi vor fi active informații despre evenimentele care intră în vânzare, pe site-ul festivalului, www.sibfest.ro.

Prețul biletelor pentru această ediție a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu rămân neschimbate. Acesta variază, în funcție de spectacol, între 10 și 40 de lei.

FITS 2017 bilete„Chiar dacă guvernanții promit lefuri mai mari și condiții mai bune de trai, noi am păstrat prețul biletelor. Acestea nu costă mai mult decât în anii trecuți, de la 10 lei la 40 de lei. Niciun bilet nu este mai scump de 40 de lei. Eu cred că este cel mai frumos dar pe care, prin acest festival, noi îl facem tuturor iubitorilor de frumos în condițiile în care accesul la toate spectacolele în aer liber este gratuit,” a adăugat Constantin Chiriac.

Nu întâmplător, primul set de bilete este pus în vânzare de Ziua Mondială a Teatrului și este anunțat programul Indoor, primele ediții ale festivalului fiind organizate în preajma acestei zile. Președintele Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu a transmis un mesaj pentru iubitorii de teatru, cu ocazia acestei zile speciale.

„Probabil că zilele acestea frumoase, pe care le-am avut ca pe un dar dumnezeiesc, în care primăvara a dus atâta căldură, atâta frumusețe și nevoie de a ne elibera de haine, de frig, de tristețe, de boală, de cer închis, de ploaie, de urât, de singurătate, arată ce înseamnă această mare sărbătoare, care este Ziua Mondială a Teatrului. Să nu uităm că Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu a fost construit, în primele trei ediții, în jurul Zilei Mondiale a Teatrului. Așa a început acest Festival. Prima dată a fost trei zile, apoi încă trei, după aceea au fost cinci zile, dar totdeauna în jurul Zilei Mondiale a Teatrului. Am dorit să arătăm ce înseamnă pentru noi această zi, că poate să producă o naștere care iată, acum se arată a fi cel mai important festival al lumii în domeniul artelor spectacolului.

Este sărbătoarea creației, este sărbătoarea care aduce în prim-plan faptul că noi, ființele lăsate de Dumnezeu pe Pământ, avem fiecare dintre noi o mică parte a creației divine, de care nu trebuie să uităm. Iar noi, putem la rândul nostru, cu puterile noastre limitate, să plăsmuim frumosul, să plăsmuim miracol, să plăsmuim emoție. Ei bine, dacă vom fi conștienți zi de zi de această putere pe care o avem și ne vom gândi la frumosul pe care să-l vedem în ochii oamenilor; să aducem acest miracol alături de fiecare ființă care uită – din ce în ce mai mult astăzi – să ridice ochii din pământ, să se poată uita la flori, la cer, la soare, la bucurie, la frumos, în mod cert atunci viața va fi altfel pe Pământ. Deci teatrul este această sărbătoare a miracolului, a plăsmuirii, a frumosului și ne bucurăm că putem să sărbătorim acest lucru împreună.”

Foamea aduce inspirația. La Bolta Rece.

Foamea aduce inspirația. La Bolta Rece.

Era 20.30, marți seara. Prins între hârtii, la birou, mă rodea foamea. Privesc  teancurile de facturi (e perioada aceea a lunii), iar ele nici măcar nu mă bagă în seamă, de parcă vor să îmi întoarcă atenția și dragostea pe care le-am purtat-o de sărbători. Stau tolănite și nonșalante, stivuite pe căprării de TVA, pe jos, în jurul biroului de la Travis pe care l-am ocupat în lipsa colegului plecat să urce Matterhornul . Simt că mă roade foamea. Mă apucă o poftă de ciorbă soră cu graviditatea.

”Hai până la Bolta, că e un pic mai sus!”,  zic eu în gând, de parcă foamea m-ar fi dedublat și eram cu cine știe ce prieten căruia îi spuneam o mare taină.  Îmi iau geaca de la cuier, pun fularul și o iau agale la deal, amușinând aerul în căutarea unui iz de ciorbă de burtă, că asta mi se cuibărise în suflet de cum ieșisem pe ușă.

Afară era plăcut, nici prea frig, nici prea de iarnă. Pentru un mijloc de ianuarie, nici nu ai fi spus că ești la Iași, la câțiva păși de strada Rece. Las în stânga și în dreapta mea șaormeriile din micul colț arăbesc al Iașiului, înfipte parcă înadins în coasta bisericii Sfinții Teodori, clădire monumentală de secol XVII. Am o mică revelație în timp ce fotografiez clopotnița bisericii îmbrăcată într-un halou de lumină desenat de ceață: ”Și Iașiul are o biserică a Sfântului Teodor Tiron, nu doar Chișinăul!”. Metehne de ghid: căutăm mereu ceva să ne lege orașul de baștina turiștilor pe care îî plimbăm.

Biserica Sfintii Teodori Iasi
Biserica Sfintii Teodori Iasi
foto: allin4.ro

Și i-am plimbat de multe ori pe drumul ăsta spre Casa Bolta Rece, cel mai longeviv restaurant ieșean, poate cel mai vechi din țară. Culmea face să scriu acest blog azi, de ziua Boltei. Din 17 ianuarie 1786 e atestată documentar. Sună așa de oficial de parcă ar fi oraș.

La fel, urcam straduța Sf. Teodor la pas cu ei, gândindu-mă, ca și acum, la bunătățile de acolo. Printre pași, răsfiram planificarea momentului ”UAU!” când, la intrarea în hrubă turiștii vor fi bine aghezmuiți cu o țuică sănătoasă cum doar acolo găsești în Iași. E un fel de asigurare că spiritele vor fi vesele pe parcursul mesei. Mai condimentam urcușul la deal,  pe străduțe pe unde autocarele intră și ies doar dacă șoferii au făcut stagiul pe 188 prin Chișinău, cu câte-o poveste de despre scriitorii care au trecut pragul localului. Dădeam ușor în clocot povestea și foamea turiștilor pe scările muzeului Codreanu, ca să fie încă fierbinte când apar farfuriile în Boltă.

Cam așa îmi făceam singur, aseară, când, de foame parcă, îmi venise și pofta de fotografiat. Zâmbeam ușor nătâng și mă gândeam că artiștilor le vine inspirația de foame. Cine a văzut artist celebru și bogat în tinerețe?

Treg pragul Boltei. Aproape mecanic, cotesc la dreapta, apoi la stânga. Picioarele știu bine drumul. Liniște deplină, însă. Ciudat. E…prima dată. Mă uit la ceas: ora 21.00. Cobor cu încredere totuși și poftă multă, mai mult țopăind decât pășind. Pătrund.

Bolta Rece Iasi / foto allin4.ro
Casa Bolta Rece Iasi – foto: allin4.ro

La dreapta, lăutarii casei, trei, tăcuți. Fiecare la câte o masă, mă priveau de parcă aș fi aterizat dintr-un univers paralel. Caut cu privirea ospătarii. Aparent, niciunul în camera. O ospătăriță robotea ceva în spatele barului, luminată de un singur bec, din spate, ca în filmele cu securiști. Mă privea și ea, ușor românește, ca atunci când te duci la Finanțe în zi scurtă și ceri o fițuică. Sau, ca să mă înțeleagă și prietenii de peste Prut, ca atunci când cumperi ceva din magazin la Chișinău și soliciți o factură.

Aplecat peste masa, culmea, chiar în fața mea, ultimul pe care îl zăresc e ospătarul. De-o vârstă cu localul, grizonat bine, omulețul ar fi putut fi imaginea unei beri artizanale, doar că avea voioșia unei bălți de noroi în octombrie. Ședea ardelenește în inima Moldovei și… cam atât.

”Speranța moare ultima și moare de foame”, așa că totuși, hai să întreb. Și chiar întreb:

”Bună seara! Mai serviți? Aș vrea o ciorbă, ceva scurt.”

”Nu.”, iar privirea îi căzu de acolo de unde și-o ridicase la fel de scurt către mine pe cât se auzi cuvântul. Nici nu știu ce privea. Parcă ochii cumva învăluiseră obiectul ală  cu plictiseala lor și îl ascunseseră cu totul.

Resemnat, mă întorc, urc scările mecanic, cotesc la dreapta, apoi la stânga. Ies.

”Speranța moare ultima și moare de foame”. Pășesc pe verandă și arunc o privire în salonul de sus. Mi se păruse că văd un cap de mușteriu. Apoi, nu îl mai văd.

Bolta Rece Iasi
Masa la Bolta Calda.

Mi-e foame, simt nevoia să fotografiez. Pozele, le găsiți mai jos. Mi-a fost oare destul de foame? Poate ajung și eu faimos cândva pornind de la Bolta Rece.

Ciorbă, nu am avut. Supă, da. Trăiască poporul prieten din Vietnam, mereu la datorie! Și puiul de Shanghai, la microunde. Facturile au fost într-un final, învinse.

Și totuși, nu-mi cereți să fiu supărat pe Casa Bolta Rece. Nu pot. Mi-e prea drag locul ăsta în Iași pentru că nu e un restaurant cu mâncare tradițională românescă. Casa Bolta Rece este chiar un restaurant cu specific românesc, așa cum nu veți mai găsi poate decât pe la Moara Drăgaicelor, la Buzău, sau la Crama Sibiul Vechi. Cam atât.

Românul nu e mereu vesel și ospitalier. Nu are cum. E român, e om. Hangițele noastre din cărți nu erau mereu zâmbitoare, zvelte, tinere și primitoare, dar aveau mâncare bună, cum e mereu la Bolta Rece la Iași. Bine, când servesc. Iar lăutarii, nu pot să cânte fără mușterii.

Să nu mă înțelegeți greșit, la Casa Bolta Rece de obicei sunt mușterii și nu puțini, așa că fiți pregătiți cu bacșiș și provocări de cântece, că merită!

Așa că, dacă treceți prin Iași, musai treceți pe la Casa Bolta Rece, dar nu faceți ca mine să mergeți pe nepusă masă, ci dați un telefon de rezervare înainte (+40 232 212 255). Ca sa nu… ”Nu.”.

 

 

 

Autoritatea Națională pentru Turism dă o (nouă) palmă turismului ieșean

Autoritatea Națională pentru Turism dă o (nouă) palmă turismului ieșean

Aflăm un pic câte un pic, de pe paginile de Facebook ale Autorității Naționale pentru Turism că doamna Anca Pavel Nedea bate țara pentru a le vorbi actorilor din turism despre Organizațiile de Management al Destinației.

Slavă Domnului, iată că a venit și ANT-ul nostru cu un subiect cât de cât actual (bine, ce-i drept decalajul între actualul nostru și cel al partenerilor străini e de vreo 40 de ani), așa că are doamna Nedea cu ce să își facă ”oleacă” de P.R., după ce instituția pe care cu onor o conduce a ținut flămânzi participanții de la conferința organizată împreună cu Organizația Națiunilor Unite pentru Turism (UNWTO) “Un management integrat de calitate privind destinațiile turistice: garanția competitivității”, din 22-25 iunie la București.Despre aberațiile acestei conferințe unde oamenii trebuiau să dea la numar dar să vină doar în ziua doi și mai ales despre semnele de întrebare ale achizițiilor publice realizate de către ANT, urmează să revin, inclusiv cu o adresă oficială pentru primirea rezultatelor tuturor procedurilor de achiziție publică ale instituției din ultimul an.

Revenind la oaia noastră carpatină, regăsim pe site-ul Autorității un anunț care ne trimite la o caravană de conferințe denumite ”Managementul Destinațiilor: Online și Offline”, a cărei primă pagină ne îmbie cu următoarele fraze bine pregătite pentru Google, partenerul pe spatele cărora au băieții și fetele de la ANT pe ce să scrie rapoarte pompoase de activitate:

managementul-destinatiilor-ant

Toate bune și frumoase. De Google dă un ban să își facă reclamă la ”AdWords” ei sunt băieți deștepți. Nu trebuie să se priceapă și la turism. Pentru asta se bazau pe ANT, care ar fi trebuit să știe turism. Ar fi trebuit. Și iată orașele unde avem caravana de întâlnire cu mediul de turism din regiunea ”mea”: Cluj-Napoca, Timisoara, Târgu-Jiu (ați auzit de Craiova, fraților?), Brașov, București, Galați, Suceava.

Doamnă Anca Pavel-Nedea, știți ceva ce noi nu știm? S-au schimbat regiunile țării? Adică în regiunea noastră, formată, pentru știința dumneavoastră, din județele Bacău, Botoșani, Neamț, Vaslui, Suceava și Iași, tocmai SUCEAVA, cea mai ”din colț” dintre toate este cel mai bun loc unde să ne chemați la întâlnire?  Adică cel mai reprezentativ oraș din regiunea turistică Nord-Est este Suceva? Adică voi gândiți logistic? Sincer, după ce am aflat că de organizarea standului României în martie la expoziția de turism de la Chișinău se ocupă Biroul de Promovare din Moscova, nu cred că gândește cineva prea mult pe la ANT. Să dea bine în poze. Asta contează.

Doamnă Anca Pavel-Nedea, vă solicit să faceți publice motivele pentru care Suceava este orașul unde sunt chemați la întâlnire oameni de turism din Vaslui sau Bacău, atunci când Neamțul sau Iașiul sunt egal accesibile pentru toți participanții cărora nu le plătește statul bilete la TAROM.

În caz că nu știați, vă reamintesc doar câteva fapte care ar trebui să vă dea de gândit despre cât de tare ați jignit turismul ieșean pentru că dumneavoastră vă flutură (nu m-am putut abține) mai frumos fustele pe la Suceava, într-o zi de vineri, 21 octombrie 2016, când șederea poate fi prelungită frumos în Bucovina peste week-end:

  1. Aeroportul Internațional Iași este principala cale de acces a turiștilor către nord-estul României, singurul aeroport din zona Moldovei certificat ca aeroport internațional și cu un trafic estimat pentru anul 2017 de peste 1.200.000 de pasageri. Da, Iașiul este poarta aeriană a Bucovinei și va fi pentru mult timp!
  2. Iașiul este principalul hub de congrese și conferințe al Nord-Estului României, care atrage anual cel mai mare număr de turiști cu buget peste medie din estul României.
  3. În Iași operează 4 hoteluri de clasificare 4 stele, dintre care 3 de capacitate peste 60 de camere si 5 hoteluri de 3 stele, plus unul aproape finalizat, toate acestea într-un perimetru de mai puțin de 1 kilometru pătrat. Vorbim doar de cele din centru. Aproape cât toate celelalte județe din Nord-Est la un loc.
  4. Iașiul găzduiește anual cel mai mare pelerinaj din România și poate din estul Europei.
  5. Iașiul este poartă de intrare a turiștilor din Republica Moldova și a turiștilor străini care sosesc prin Chișinău, oraș-capitală mai apropiată de Iași decât Bucureștiul. Și da, Republica Moldova este o țară care își promovează turismul mai bine decât o face ANT-ul cu onoare condus de dumneavoastră.
  6. Ați numărat muzeele din Iași, doamnă Anca Pavel-Nedea? Știți câte sunt? Doar Muzeul Literaturii Române Iași singur lasă în ceață câteva județe. Adică, hai să o luăm și ierarhic.
  7. Iașiul are peste 4000 de studenți străini care sunt ambasadori reali ai turismului românesc, fără a afișa îngâmfarea unor personaje plătite din bani publici pentru a-și arăta superioritatea față de cei care sunt veniți la muncă în calitate de expozanți privați în standurile României.
  8. Iașiul este orașul situat la distanțe aproape egale ca timp de toate celelalte municipii reședință de județ din Moldova. Nu, Suceava nu este!

Doamnă Pavel-Nedea, nu vă faceți griji pentru noi, cei de la Iași. Oricum știm că nu vă faceți.

Noi urmăm deja exemplul colegilor din privat din Republica Moldova. Dacă statul, adică ANT-ul condus de dumneavoastră nu face nimic pentru ieșeni, vom face noi, operatorii din turism din Iași singurei, împreună cu autoritățile locale, pentru că știm și vrem să arătăm lumii că Moldova noastră e mai frumoasă dezbrăcată, decât e îmbrăcată cu haina ponosită a uitării sub un brand de țară ofilit prin standurile noastre triste de pe la târgurile internaționale. You know the feeling.

Un punct de vedere scris de un oltean născut la Caracal, crescut la Sibiu, care locuiește la Chișinău. Pentru că ”România s-a născut la Iași!”

 

Traseul excursiei „Descoperă Moldova, cu Alin Pătru” – 23 – 25 septembrie 2016

Traseul excursiei „Descoperă Moldova, cu Alin Pătru” – 23 – 25 septembrie 2016

Obiective principale: Oraşele Chişinău, Tiraspol, Bălţi şi Tighina, Complexul Orheiul Vechi, Cramele Cricova, Fabrica de coniac “Kvint”, Fabrica de bomboane “Bucuria”, Mănăstirea Curchi

Colaj Descopera Moldova cu Alin Patru

Ziua 1: Bun venit în Moldova autentică!

Iași – Sculeni – Bălți – Orheiul Vechi

Vineri după amiază plecăm de la birou mai devreme, pentru ca la ora 13.30 ne îmbarcăm în microbuzul care ne va duce spre Republica Moldova.

Avem grijă să avem cu noi cartea de identitate, dar și pașaportul – necesar pentru a intra în Transnistria.

Ora 13:30 – Plecare spre Republica Moldova. Întrăm în Republica Moldova pe la Punctul de Trecere a Frontierei Sculeni și ne îndreptăm spre Bălți, cel de-al treilea oraș ca populație din Republica Moldova. Vizităm centrul orașului și Catedrala Sfinții Împărați Constantin și Elena, sfințită în anul 1935 în prezența M.S. Regele Carol al II-lea al Romaniei și a Marelui Voieovod de Alba-Iulia Mihai, viitorul monar.

Ne îndreptăm apoi către Rezervația Cultural-Naturală ”Orheiul Vechi”, propusă pentru a fi inclusă în Patrimoniu Mondial UNESCO.

Ora 18:30 (aproximativ)  Sosire la Orheiul Vechi și cazare.

Cazarea va fi în pensiuni agroturistice clasificate, astfel încât să ne integrăm cât mai bine în atmosfera rurală basarabeană și să ne bucurăm de liniștea de la țară.

19:30 Servim cina într-o pensiune agroturistică tradțională de familie, in satul Trebujeni, aflat în aceeași rezervație a Orheiului Vechi. Aici vom lua contact cu ospitalitatea localnicilor și vom gusta mâncare tradițională moldovenească, descoperind astfel diferențele culinare între cele două maluri ale Prutului.


Ziua 2: Republica Moldova de la autentic tradițional, la contemporan: Orheiul Vechi – Mănăstirea Curchi – Cricova – Chișinău

08:30 După ce am servit deja micul dejun ne începem ziua prin vizitarea satului Butuceni, și a mănăstirii săpate în piatră, una dintre cele 350 vestigii rupestre medievale care privesc de sus sfidător râul Răut și peisajul fantastic al defileului săpat de acesta în calcarele sarmatice.

09:30 Ne îndreptăm spre Mănăstirea Curchi, fondată în anul 1773, unde vom ajunge la ora 11:00. La Curchi întâlnim una dintre cele mai frumoase mănăstiri din Basarabia, care ne va încânta cu cele cinci biserici ale sale și ne va uimi cu povestea sa tumultoasă și transformările prin care a trecut în perioada sovietică.

12:30 Ajungem la Cramele Cricova, unde facem turul celui mai mare orășel subteran din lume, care are aproape 100 de kilometri de galerii utilizate pentru întreg procesul de fabricație al vinurilor liniștite și al spumantului Cricova, realizat după metoda clasică Dom Perignon – Champenoise.

Vom admira colecția de vinuri aparținând personalităților politice care au vizitat Republica Moldova, de la ai noștri Traian Băsescu sau Klaus Johannis, până la Angela Merkel, Juan Manuel Barroso, Donald Tusk sau Vladimir Putin, care chiar și-a serbat a 50-a aniversare în beciurile de la Cricova.

Pentru vizitare ne vom îmbarca în mașinuțe electrice, care ne vor plimba kilometri buni prin tunelurile de calcar alb de unde s-a extras piatra din care a fost construit Chișinăul, iar apoi vom degusta 4 tipuri de vin, asezonate cu plăcinte tradiționale moldovenești.

Pentru vizitarea cramelor Cricova, vă rugăm să aveți la dumneavoastră haine călduroase!

15:00 – Ne întreptăm spre Chișinău, orașul alb, capitala Republicii Moldova, un oraș cu aproape 1 milion de locuitori.

15:30 Ne oprim la terasa unui restaurant contemporan din Chișinău, pentru a savura un pic din atmosfera de amiază a orașului, iar cei cărora plăcintele tradiționale de la Cricova nu li s-au părut sățioase pot comanda preparate de prânz.

16:30: Intrăm pentru un tur în frumosul Muzeu Național de Istorie a Republicii Moldova, aflat după colț de restaurant, chiar în centrul municipiului Chișinău. Vizităm sălile sale de expoziție și ne aflăm cum a fost țărișoara aceasta plimbată politic între Principatul Moldovei, Imperiul Țarist, Rusia Sovietică, România Mare, URSS, ca apoi să devină independentă.

17:50 Oprire la magazinul fabricii de bomboane “Bucuria”.

18:20 – Ajungem la Hotel Aria****, pentru check-in și pentru un pic de timp în care să ne recăpătăm forțele.

19.30 – Ne reîntâlnim pentru a merge împreună într-un pietonal al orașului al Chișinău.

Începem cu o plimbare prin Parcul Valea Morilor, înființat în anul 1950, la ințiativa lui Leonid Brejnev ca ”Parcul Central de Cultură și Odihnă al Comsomolului Leninist”. Continuăm, apoi pe străduțe, pe lângă ”Turnul de Apă”, care găzduiește Muzeul de Istorie a Orașului Chișinău, îndreptându-ne spre Grădina Publică ”Ștefan cel Mare și Sfânt”.

Aici vom străbate Aleea Clasicilor și vom pătrunde, trecând pe lângă statuia-simbol a domnitorului Moldovean, către Piața Marii Adunări Naționale, unde vom regăsi sediul Guvernului Republicii Moldova, Porțile Sfinte și Catedrala Nașterii Domnului.

Vom străbate apoi, o parte din bulevardul central Ștefan cel Mare și Sfânt, trecând pe lângă Primăria Chișinăului, Poșta Centrală, Sala cu Orgă și Teatrul Național ”Mihai Eminescu”.

De aici, vom merge împreună la unul din restaurantele din centrul Chișinăului pentru a servi cina ”a la carte” (neinclusă în tarif) și pentru a mai sta la un pahar de vorbă, în funcție de dispoziția fiecăruia.

Drumul către centrul orașului și înapoi se va face cu mijloace de transport în comun, prețurile în Chișinău fiind foarte accesibile.

Colaj Descopera Moldova cu Alin Patru


Ziua 3: Back to USSR and Back home!

Chișinău – Transnistria (Tighina, Tiraspol) – Chișinău – Albiţa – Iași

Ne trezim pentru micul dejun, ne luăm pașapoartele și ne pregătim de plecare.

08.30 – Îmbarcarea în mijlocul de transport.

08.50  Ajungem la Memorialul ”Eternitate” exact la timp pentru a încerca să surprindem pe viu schimbarea gărzii de onoare de la acest complex monument ridicat în memoria soldaților sovietici care au eliberat Basarabia de ocupația ”germano-fascistă”, așa cum apare în documentele sau articolele unde nu sunt numiți ”invadatori germano-români”.

Memorialul ”Eternitate” din Chișinău este un complex monumental impunător ce a fost ridicat în anul 1975, și este foarte bine întreținut, venind ca o reamintire puternică a celor două versiuni ale istoriei care trăiesc și sunt exprimate în mod paralel în Republica Moldova, dar și un avertisment pentru generațiile viitoare în privința ororilor războiului.

09:10 Plecăm spre Transnistria.

10:00 Ajungem de punctul de control transnistrean. Ni se verifică pașapoartelei și trecem în zona neutră, oficial.

10:15 Ne oprim la Tighina (Bender), pentru a schimba bani în moneda locală, rubla transnistreană, nerecunoscută nicăieri în lume.

10:40 În drum spre Tiraspol, trecem pe lângă cetatea Tighina, bastion turcesc medieval construit pe malul drept al Nistrului, aflată în interiorul unei unități militare ruso-transnistrene. Aceasta este cetatea peste care baronul von Munchausen a zburat în imaginarul său pe o ghiulea de tun. Regăsim cu privirea locul unde regele Suediei, Carol al XII-lea și așezat tabăra militară timp de trei ani.

11:00 Părăsim cetatea Tighina și, lăsând în urmă punctul de control al ”pacificatorilor” ruși, traversăm Nistrul, cu privirea uimită de culorile proaspete și curate ale steagului Federației Ruse care ornează traveele podului de cale ferată de peste râu.

11:20 Intrăm în Tiraspol, oraș tânăr, fondat în anul 1792 de către ruși. Vizităm zona centrală din fața Guvernului Republicii Moldovenești Nistrene, ne plimbăm pe lângă memorialul celor căzuți în Cel de-al Doilea Război Mondial, Războiul din Afghanistan și Războiul din Transnistria, apoi, pietonal, mergem către Casa Sovietelor, Banca Națională și Oficiul Poștal local.

12:00 Ne indreptăm spre Fabrica de Coniacuri ”KVINT”, probabil cea mai cunoscută marcă internațională din Transnistria, după echipa de fotbal ”Sheriff Tiraspol”. Aici vom face un tur al facilităților de producție și vom degusta nu mai puțin de 6 tipuri de coniac, de diferite vârste, însoțit de aperitive și plăcinte moldovenești sățioase. Vom afla tot aici cum se toarnă coniacuul, cum se degustă el, care era coniacul trimis la bordul stațiilor spațiale MIR sau cum a fost creat coniacul special pentru aniversarea Partidului Comunist sovietic.

15:00 Părăsim Kvint-ul, cu o ultimă privire în Tiraspol, apoi ne îndreptăm spre Chișinău și mai departe, către Iași. În funcție de timp, vom vizita și Mănăstirea Noul Neamț, aflată în Stânga Nistrului, în satul Chițcani.

22:00 Cu puțin noroc la Punctul de Trecere al Frontiere Albița, vom fi ajuns deja la Iași.


Tarif: 290 EUR/ persoană

Supliment cameră single: 50 EUR

Tarif valabil pentru minim 6 plătitori.

Pentru acest tur este necesar paşaport valabil.

Tariful include:

  • cazare două nopți, loc în cameră double, mic dejun inclus
  • transport cu microbuz sau minivan cu aer condiționat
  • ghidaj în limba română
  • cina Ziua 1 la Trebujeni
  • vizită și degustare, inclusiv plăcinte la Cramele Cricova, Ziua 2
  • vizită și degustare la Combinatul Kvint, Tiraspol, Ziua 3
  • bilet de intrare la Muzeul National de Istorie și Arheologie a Republici Moldova

Notă: Orarul şi ordinea vizitării obiectivelor pot suferi modificări în funcţie de starea vremii, trafic sau indisponibilitatea din motive neimputabile organizatorilor a unora din obiective.


Informaţii şi rezervări la agenţia Travis Tourism (office@travis.ro) sau agenţiile partenere revânzătoare

Alin Pătru

alin.patru@travis.ro

m: +40-758035304

Un pic de istorie: Chișinăul, Cuza și telegraful

Un pic de istorie: Chișinăul, Cuza și telegraful

După furtul Basarabiei de la Moldova din anul 1812, Chișinăul aflat sub stăpânire imperială a fost legat prin telegraf de Rusia doar în anul 1860, iar asta datorită…lui Alexandru Ioan Cuza!
 
Chișinăul a devenit practic un nod telegrafic între Iași și Imperiul Țarist în urma semnării la 3/15 decembrie 1860 a Convenției telegrafice cu Rusia, prima convenție internațională a Principatelor Unite cu o putere străină, care a intrat în vigoare la 1/13 febuarie 1862. 
Basarabia urma să devină, abia 11 ani mai târziu, în anul 1873, în mod oficial gubernie a Imperiului Rus, iar Chișinăul – centrul administrativ al acesteia.
 
#unpicdeistorie #ILoveChisinau #punetimanasicititi #localsmd #Chisinau
Bibliografie:
Grițco, Ana – Carol Schmidt. Întoarcere în timp – Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Bons Offices, 2014, preț: 65MDL, ediție bilingvă română și germană
Un avion de pasageri a aterizat pe o biserică a Mitropoliei din Iași

Un avion de pasageri a aterizat pe o biserică a Mitropoliei din Iași

Notă: În cazul în care job-ul tău este să scrii astfel de titluri, să știi că ești un cretin și asta trebuie să îți servească drept lecție.

Disclaimer: Dacă ați luat literal titlul de mai sus, înseamnă că ne-am obișnuit să avem o presă online de rahat (Poți ”ateriza” pe o biserică?) . Totuși, articolul de mai jos conține fapte și e scris pe bune.

Avion Mitropolia Iasi

Într-adevăr, un avion de pasageri ATR-42-300 al companiei aeriene defuncte Olympic Airlines apare la Iași fix acolo unde te aștepți mai puțin: într-un mozaic de pe Biserica ”Sfântul Gheorghe Vechi”, monument istoric de importanță națională  (IS-II-m-A-04069.02 – numărul de înregistrare din Lista Monumentelor Istorice, anul 2015, județul Iași). Denumirile pe care le voi utiliza sunt cele de stat. Stat secular.

Biserica este cunoscută și sub numele de ”Mitropolia Veche”, iar locașul de cult construit, conform listei menționate mai sus, între 1758 și 1766, a servit drept catedrală mitropolitană a Mitropoliei Moldovei pentru vreo sută de ani.

Minunatul mozaic a fost adăugat în urma lucrărilor de renovare începute în anul 1999. Recunosc, eu doar astăzi l-am observat în toată hidoșenia lui. În compoziția ”artistică” sunt prezentate imagini care ar trebui să ne amintească de un eveniment cu adevărat pentru creștinii (toți, că mai sunt și alții decât ortodocși) din Iași, aducerea la Iași a moaștelor Sfântului Andrei, între 12 și 19 octombrie 1996.

Dai un ban, dar cumperi ceva frumos!

Nu voi lua în discuție modul în care s-a reușit obținerea aprobărilor ca pe un monument istoric de clasă A, de secol XVIII, să fie amplasată o imagine în care apare o piesă de tehnologie de secol XX. Există organe în drept să verifice asta. Sunt sigur că preacuvioasele fețe bisericești au toate acoperirile legale pentru asta. Știți vorba aia, ”Dai un ban, dar cumperi ceva frumos!” Nu vă gândiți la prostii! Mă refeream că au fost angajați în timp de Sfânta Biserică mulți ”civili” care chiar se pricep să facă hârtiile cum trebuie, legal, corect, astfel încât orice aberație binecuvântată să pară normală văzută de un om normal,  din administrație.

În același timp, nu pot să nu remarc mai mult decât îndoielnica valoare estetică a lucrării, care poate fi comparată doar cu niște imagini pe care le-am văzut pe ”Dealul Țiganilor” de la Soroca, unde s-ar încadra perfect. 

Iași, orașul primei…

Mă voi lega în schimb de următoarele aspecte, care mie, ca om de turism, îmi crează mare interes: putem noi de acum să ne lăudăm la Iași cu un nou punct lista de ”primul oraș în care”, cu intrările de mai jos?

  1.  ”Primul oraș din lume care are o biserică monument istoric unde este înfățișat un avion de pasageri / avion de pasageri ATR-42-300”.
  2. ”Singura biserică ortodoxă (? sau poate de orice tip) din lume / din România în care este înfățișat logo-ul unui operator aerian”.
  3. ”Singura biserică ortodoxă din România (lume) unde apare steagul olimpic”.

Toate cele de mai sus pot fi bine combinate cu ”monument istoric” și la fel de aberant sună. Trist de real și aberant. Atât de aberant încât după ce le-am prezentat astăzi capodopera unor turiști din Polonia, mi-au spus că ”este obiectivul turistic din Iași pe care cu siguranță îl vor ține minte”. Da, exact așa!

Mai am o misiune pe care mi-o trasez, aceea de le face cunoscut moștenitorilor Olympic Airlines și grecilor în general că se pot mândri că un avion de-al lor de pasageri apare înfățișat pe pereții unei biserici românești care cu siguranță va mai dăinui multe secole  (dacă nu vin rușii peste noi). Sorin Ruși, mă bazez pe ajutorul tău și al Airlinestravel.ro? Cunoaștem două din trei litere ale indicativului aeronavei: SX-BI*, hai să îl aflăm și pe-al treilea!

Și un cuvânt pentru Î.P.S. Daniel: ”Dacă nu pui matale imaginea de mai jos în Catedrala Mântuirii Neamului, nu e bagaboantă Înalt Prea Sfinția Voastră, mânca-ți-aș!”

Idei pentru catedrală?

Biserica Sf. Gheorghe Vechi Iasi

(Pentru cazuri similare, vă rog nu ezitați să comentați. Disclaimer 2: Acesta articol este rodul exprimării dreptului constituțional la opinie într-o țară teoretic seculară și este scris în nume personal. Rog preacuv/rioșii să mă treacă la blesteme doar pe mine, nu și entități sau persoane cu care interacționez.)

În cazul în care nu vă mulțumesc imaginile mele, puteți să le găsiți aici și pe cele originale, ale proprietarilor Bisericii monument istoric ”Sfântul Gheorghe Vechi” din Iași, unde apare avionul ATR 42-300 Olympic Airlines într-un mozaic: http://ansamblulmitropolitaniasi.ro/istoric/biserica-sfantul-gheorghe-mitropolia-veche .