Destinația Moldova: adevăr sau provocare

Destinația Moldova: adevăr sau provocare

De ceva timp le spun colegilor din turismul moldovean, adică de la stânga Prutului, că aici avem noroc din două puncte de vedere.

Primul este că potențialul turistic este clar, divers și foarte bine adaptat pieței actuale unde turiștii se întorc la rădăcini, caută activități, ospitalitate, naturalețe și autenticitate. Al doilea ar fi că, pe malul drept al Prutului, ”Moldova” ca destinație turistică, este momentan un cuvânt frumos, nu un brand. Acest lucru nu li se datorează muncii colegilor din Republica Moldova, ci culturii ”caprei vecinului” și dezorganizării industriei de turism din regiunea de Nord-Est a Româmâniei.

Scriu acest articol pentru că astăzi au apărut două articole în presa ieșeană:

  1. începe iar distracția legată de numele Aeroportului Internațional din Iași http://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/concurs-de-solutii-pentru-a-da-un-nume-aeroportului–167400.html
  2. și vestea cea bună, care vine de la Primăria Municipiului Iași: Promovarea podgoriilor ieșene trebuie să devină un element esențial în strategia de turism a municipiului Iași http://curierul-iasi.ro/municipalitatea-propune-o-strategie-de-promovare-podgoriilor-iesene-22292

Acum e momentul la care trebuie să gândim împreună, pentru că, realmente, destinația Moldova este una, indiferent de granițe. Oricât se chinuie unii ”lingviști” să ne introducă traduceri diferite pentru același cuvânt, ”Moldova” e Moldova oricum ai spune-o. Chiar, dacă poate să îmi spună și mie cine a inventat inepția de diferențiere a Moldovei de la stânga Prutului de cea din dreapta Prutului cu ”Moldova” și ”Moldavia” în engleză, franceză și alte cele, să mi-l arătați și mie, ca să îl ciuruiesc mediatic. Moldova e Moldova, pe română, engleză, franceză, oricum i-ai spune.

Totuși, internațional, destinația turistică recunoscută acum, este Moldova, adică Republica Moldova. Ce se va întâmpla peste viitor?

Se va trezi oare gigantul adormit al turismului românesc și va exista o organizație de management al destinației Moldova în curând? Va ști Agenția Națională a Turismului din Republica Moldova să răspundă acestei provocări?

Vom afla. Cândva. Pe banii oamenilor din turismul moldovenesc și ai turiștilor.

 

 

În loc de later edit

Astăzi am fost sunat de domnul Simion Giurcă – Șeful Biroului de Promovare Turistică a României la Viena și am avut o discuție mai mult decât civilizată. Mi-aș fi dorit mai mulți oameni în promovarea turistică a României cu care să se poată discuta așa.

Îi mulțumesc pentru anumite explicații și timp și sper să redau cât mai bine aici punctele pe care dumnealui mi-a mărturisit că nu le-a transmis mai departe odată cu situațiile și documentele de închidere a biroului. Eu cred că e bine ca această poziție să fie cunoscută.

La fel, sper să mă fi făcut înțeles că nu scriu ca jurnalist și nu îmi propun și nici nu îmi asum obiectivitatea. Blogul este un jurnal și scriu trăiri și situații subiective, păreri și poziții pe care le argumentez și susțin ca atare.

Astfel:

  • Sunt oameni și birouri de promovare unde oamenii și-au dat silința și au făcut munca pe cât de conștiincios posibil.  Opinia mea: asta nu înseamnă că rezultatul muncii lor nu a fost umbrit sau anulat de funcționarea unui sistem birocratic și inadaptat unui mediu foarte concurențial: turismul.
  • Plățile pentru participarea la târguri, răspunsul greu sau inexistent al celor care au acces la promovare@mturism.ro  – de multe ori fiind la fel tratați și șefii de birouri de promovare ca noi muritorii de rând – sunt rezultatul angajaților ”de la centru”. Întrebările mele retorice: Cine era centrul centrului? De ce nu au fost sancționați responsabilii acestei delăsări cumplite, care nu a fost temporară? Există semnalări scrise ale acestor probleme din partea birourilor de promovare la care s-ar fi putut răspunde cu măsuri?
  • Domnul Giurcă vrea să închidă obloanele discret și să își continue activitatea altundeva.Cu prestanță. Opinia mea: Pentru ca un sistem să fie reformat, trebuie să știm unde au fost problemele, și din interior. Ar fi o greșeală plecarea discretă. Acești oameni trebuie ascultați. Ar fi o greșeală plecarea tuturor omenilor care pot sau vor să facă. Pentru asta există concursuri de angajare, concursuri de proiecte.

Rămân în continuare de părere că promovarea turistică a României trebuie făcută pragmatic, de către oameni cu experiență în business-ul de turism, de către manageri de marketing și vânzări pentru destinații. Noi avem nevoie de sales force, nu doar PR. PR-ul e doar o ușă care se deschide, dar ce facem când se deschid conturile.

Și da, este nevoie de un restart complet al sistemului de promovare turistică a României.

Să ne vedem de oile noastre în turism

Să ne vedem de oile noastre în turism

Scriu astăzi pentru colegii din ”provincie”, care nu putem și nu avem cum să mergem la toate ”comitetele și comițiile” Înaltei Porți a turismului de la Bucureși, formată dintr-un cocktail destul de inflamabil de asociații mai mult sau mai puțin patronale, agenții guvernamentale și minister(e).

Tendința omului de turism din ”provincie” este să depindă, în acest caz, de informația pe care o primește prin presă, Facebook sau latrinograme. Ori, dacă este să ne uităm la articolele de presă din ultimele săptămâni, la declarațiile de presă ale domnului Alin Burcea care atunci când exact oameni din turism (Infotripiștii) îi adresează întrebări, îi tratează cum am scris aici, atunci deja impresia generală este că avem in Mircea Titus Dobre un blestem aruncat asupra turismului românesc de care doar cavalerul în armură (sau ie de ciobănaș, dacă îmi aduc bine aminte niște felicitări de Crăciun) din vârful ANAT ne poate salva.

Doar că eu am stat față în față cu dl. ministru al Turismului pe 9 iunie 2017, la Tg. Ocna și simt nevoia să scriu ceea ce cred văzând o discuție deschisă, pe față, între vreo 70 de oameni de turism din Bacău, la care s-au adăugat un sucevean din Iași și un oltean din Chișinău, și un om despre care eu cred că cineva vrea să credem că a făcut-o de oaie.

Să încep cu ce căuta olteanul din Chișinău acolo. M-am dus pentru că am o problemă fixă și împuțită tare: vămile Albița și Sculeni, mizeria din ele (WC-urile insalubre), tratarea cu superioritate a pasagerilor și turiștilor din Republica Moldova – chiar dacă sunt cetățeni români –  de către personalul celor două instituții cu care ai contact acolo, timpii idioți de așteptare la punctul de trecere a frontierei în sezonul vacanțelor din Moldova, când se toarnă turiști spre Târgu-Ocna, Slănic Moldova, Sovata, Bucovina, și vara, când incoming-ul din Republica Moldova se mută și spre România cu turiști străini care vin spre cea mai apropiată capitală din zonă, care nu este Bucureștiul. Acestea sunt lucruri pe care am încercat să i le semnalez și domnului Alin Burcea anul trecut, la care am primit o durere în cot ca răspuns. O spun franc și fără teamă: dacă pe aici treceau charterele touroperatorilor spre Grecia, interesul era mai mare!

I-am cerut domnului ministru,, din partea Asociației Naționale pentru Turism Receptor în Republica Moldova (ANTRIM), să facă tot ce îi stă în putință ca să nu ne mai fie rușine să aducem turiști prin Moldova în Uniunea Europeană. Ce se întâmplă la această frontieră este scandalos, iar Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice mai are și nesimțirea necesară să declare pentru TeleM Iași că e vina turiștilor că o instituție a statului nu poate găsi soluții, chiar și cu plată, pentru a crea condiții SALUBRE, în două vămi. La Oancea de ce se poate, domnilor funcționari de stat.

I-am reamintit, ca român, că anul viitorul e Centenarul Marii Uniri, iar ca om de turism, cel mai bun cadou de aniversare pe care Departamentul Centenar al Guvernului României poate să îl facă românilor de peste Prut este civilizarea frontierei. I-am reamintit domnului ministru că Centenarul Unirii Basarabiei cu România este ceva mai devreme, pe 27 martie 2018. Cetățenii români de peste Prut merită tratament demn la frontieră în anul marii aniversări. Dacă primim cadou un monument, o să facem pipi pe el, că toaletă canci.

Am găsit înțelegere, atenție și respect pentru problematică. Am primit sprijinul colegilor din județul Bacău în argumentare și le mulțumesc din suflet pentru asta. Ei simt cu adevărat turismul dinspre Republica Moldova.

Atitudinea domnului ministru este una de manager. Își scrie frumos pe foaie ideile, răspunde. Nu îl domnesc din pupincurism, ci din obișnuința respectului în limbaj pe care o am din presa britanică și franceză. Adică unde mai e presă, ca breaslă.

Nu pot să neg faptul că m-am bucurat când am auzit acum câteva săptămâni că se vor închide birourile de promovare turistică din străinătate. Acolo la promovare@mturism.ro era un cancer care ne omora pe toți. Începând cu totala ineficiență a acestor birouri (rapoarte știm toți să scriem), mai ales în ceea ce privește cunoșterea modului de funcționare a pieței de turism (un jurnalist în turism sau un blogger nu va fi niciodată specialist în turism și nu va ști cum să facă o vânzare activă a unei destinații către profesioniști) și cu modul anemic de animare a standurilor României la târgurile de turism, totul mergea prost.

Rezum aici, câteva puncte pe care le-am mai spus și scris, pe șleau, și pentru care am auzit că sunt un ”agitator” sau ”rebel”:

  • acum câțiva ani România a fost exclusă de la IMEX  pentru neplata facturii de stand
  • la WTM Londra România a fost suspendată de pe site pentru plata facturii de stand exact când se făceau programările pentru întâlniri. Am fost reporniți cu 7 zile înainte, când jocurile erau deja făcute
  • de Chișinău se ocupă Biroul de Promovare de la Moscova
  • de târgul de la Tel Aviv se ocupa în 2013 Biroul de Promovare de la Madrid
  • răspunsul pentru înscrierile la expoziții anul trecut au fost primite după 6-7 luni de la trimiterea documentației, cu insistențe
  • dacă primești un răspuns de la promovare@mturism.ro trebuie să te consideri privilegiat
  • la întâlnirea WTO de anul trecut sper că numele meu nu apare pe lista participanților, pentru că m-am retras când am aflat că ANT ne roagă să nu venim pentru că eram la umplutură ca să le iasă numărul de pax pentru bugetul total. Nu, nu poți organiza evenimente cu sumele din caietele de sarcini SF de pe site-ul fostului ANT. Chiar, de ce ANT nu publica niciodată și numele câștigătorilor de licitații ca să știm și noi cine sunt performerii în bugete de turism din România? Pe bune, oamenii ăia merită o statuie dacă pot organiza două coffee break complexe / zi cu vreo 6 ron de persoană. Colegii care au mers, ia spuneți, ați apucat ceva la prânz? De cina de întâmpinare nu mai zic nimic, știu că ați fost dați la o parte, deși în scripte apăreați mulți dintre voi la număr. A fost ciudat să primesc telefon de la ANT să nu merg la o parte din program, iar WTO să îmi scrie la 15 minute după să îmi reconfirme întreg programul. Bine, ei sunt niște proști, nu știu cum se lucrează la noi.
  • numărul de telefon de la promovare@mturism.ro era la fel de inexistent

Sunt lucruri pe care i le-am spus si domnului ministru la Tg. Ocna. Sunt răspunsuri pe care le-am primit și pe care nu le-am găsit în presă:

  • se cauă un sediu pentru Minister, ca să nu mai existe problema actualei dispersii a personalului în clădirea Ministerului Transportului;
  •  vor fi înființate birouri noi de promovare, cu altă organizare. Am reținut, printre altele Beijing, Varșovia, Chișinău. Eu am propus să fie chiar sub formă de licitație – prestator de servicii, firmă locală de marketing al destinației. Ar fi o variantă. Dacă Israel face asta, de ce să inventăm noi roata?
  • va exista un sistem de gestiune electronică a corespondenței și documentelor
  • pe Promovare sunt posturile scoase la concurs – dați sfoară în țară!
  • se va face o selecție mai riguroasă a expozițiilor unde se participă. Asta trebuie citit ca: bugetul va fi împărțit pentru un ROI mai bun la cele care se participă! Revenim la rapoarte…

De vouchere ați citit deja in Agerpress. De garantare, însă nu, despre Legea Turismului, la fel.

Legea Turismului va fi supusă dezbaterii publice cât de curând. Asta e foarte important! Fiecare din noi vom avea dreptul să ne expunem opinia, ceva ce dl. Burcea nu își dorea în iarnă legat de fondul de garantare. Trageți dumneavoastră aici concluzia.

În loc de de concluzii arunc niște întrebări:

  • De ce ziariștii noștri – unii dintre ei chiar foarte stăpâni pe subiectul turismului – nu au publicat nimic atunci când situația suspendării României la WTM era în toi și aveau toată informația necesară să scrie ceva care să rupă, dar acum scot oaia în fața, pornind mai mult de la interpretare – trunchiere a unei discuții?
  • De ce deranjează adevărul că structura ANT era una ineficientă și care a permis falimente răsunătoare, și trebuie reconstruită de la temelie, cu materiale noi? Se pierd cumva niște relații?
  • De ce atunci când citești presa ai impresia că ai un incompetent ca ministru al Turismului, dar față în față discuți cu un manager care gestionează resurse ca în mediul privat?
  • De ce trăiesc cu impresia că anumite persoane refuză în continuare să vadă soluții alternative la Fondul de Garantare, când unele elegante au apărut de la colegi de breaslă?
  • Din timpul  mandatului cărei persoane se știe că trebuie rezolvată problema garantării pachetelor turistice?
  • De ce atâta grabă în continuare legată de garantare, când mai sunt șase luni? Cineva nu a înghițit niște hârtii și a deranjat că îi ascultă și pe alții = dezbatere publică?

Sezon fructos tuturor! Mi-am făcut o poză cu dl. ministru, că nu se știe cât vom mai avea minister.

Notă: Aluziile la oaie nu sunt accidentale.

Ministrul Turismului Romania

 

FITS 2017 – Se pun în vânzare biletele pentru nebunia teatrală de la Sibiu

FITS 2017 – Se pun în vânzare biletele pentru nebunia teatrală de la Sibiu

Mâine 28 martie 2017, Constantin Chiriac va susține la Chișinău o serată culturală la Teatrul Satiricus, dar până atunci, vestea cea mare este că de astăzi, 27 martie, de la ora 12:00, intră în vânzare biletele pentru 50 de reprezentații Indoor, care vor avea loc la FITS 2017. Teatru, dans, circ contemporan, muzică, proiecții de film, expoziții, lansări de carte, conferințe speciale, spectacole-lectură, ateliere și spectacole studențești din toată lumea sunt prezentate la Sibiu în perioada 9 – 18 iunie.

Vom avea în jur de 50 de spectacole pe care le punem în vânzare în ziua de 27 martie și împreună cu aceste bilete punem și programul Indoor al festivalului. Va mai fi un set de bilete în vânzare cu ocazia sărbătorilor Pascale, iar restul biletelor vor intra în vânzare la începutul lunii mai. Deci vom putea da șansa tuturor doritorilor de frumos din România și din lume să își ia în avans bilete. Îi îndemnăm pe toți să se grăbească pentru că locurile nu sunt multe. Nu avem spații mai mari de 400 de locuri, deci sunt spații mici, unele numai de 200. Teatrul însuși nu are decât 300 de locuri, dar având atât de mulți invitați nu vom putea pune în vânzare decât 200. Deci toți cei care doresc să își cumpere bilete și să vadă de la Baryshnikov la Robert Wilson, de la Batsheva la Baletul Andalusian, de la Maria Pagés la Pippo Delbono și mulți alții, sunt invitați să își cumpere bilete din timp

a declarat Constantin Chiriac.

Biletele vor putea fi achiziționate începând cu ora 12:00, de pe www.eventim.ro. De mâine, biletele pot fi achiziționate și de la Agenția teatrală de pe str. Nicolae Bălcescu, nr. 17, care funcționează după următorul program: marţi – sâmbătă – 11:00 – 18:00 și duminică – 10:00 – 14:00. Tot de astăzi vor fi active informații despre evenimentele care intră în vânzare, pe site-ul festivalului, www.sibfest.ro.

Prețul biletelor pentru această ediție a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu rămân neschimbate. Acesta variază, în funcție de spectacol, între 10 și 40 de lei.

FITS 2017 bilete„Chiar dacă guvernanții promit lefuri mai mari și condiții mai bune de trai, noi am păstrat prețul biletelor. Acestea nu costă mai mult decât în anii trecuți, de la 10 lei la 40 de lei. Niciun bilet nu este mai scump de 40 de lei. Eu cred că este cel mai frumos dar pe care, prin acest festival, noi îl facem tuturor iubitorilor de frumos în condițiile în care accesul la toate spectacolele în aer liber este gratuit,” a adăugat Constantin Chiriac.

Nu întâmplător, primul set de bilete este pus în vânzare de Ziua Mondială a Teatrului și este anunțat programul Indoor, primele ediții ale festivalului fiind organizate în preajma acestei zile. Președintele Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu a transmis un mesaj pentru iubitorii de teatru, cu ocazia acestei zile speciale.

„Probabil că zilele acestea frumoase, pe care le-am avut ca pe un dar dumnezeiesc, în care primăvara a dus atâta căldură, atâta frumusețe și nevoie de a ne elibera de haine, de frig, de tristețe, de boală, de cer închis, de ploaie, de urât, de singurătate, arată ce înseamnă această mare sărbătoare, care este Ziua Mondială a Teatrului. Să nu uităm că Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu a fost construit, în primele trei ediții, în jurul Zilei Mondiale a Teatrului. Așa a început acest Festival. Prima dată a fost trei zile, apoi încă trei, după aceea au fost cinci zile, dar totdeauna în jurul Zilei Mondiale a Teatrului. Am dorit să arătăm ce înseamnă pentru noi această zi, că poate să producă o naștere care iată, acum se arată a fi cel mai important festival al lumii în domeniul artelor spectacolului.

Este sărbătoarea creației, este sărbătoarea care aduce în prim-plan faptul că noi, ființele lăsate de Dumnezeu pe Pământ, avem fiecare dintre noi o mică parte a creației divine, de care nu trebuie să uităm. Iar noi, putem la rândul nostru, cu puterile noastre limitate, să plăsmuim frumosul, să plăsmuim miracol, să plăsmuim emoție. Ei bine, dacă vom fi conștienți zi de zi de această putere pe care o avem și ne vom gândi la frumosul pe care să-l vedem în ochii oamenilor; să aducem acest miracol alături de fiecare ființă care uită – din ce în ce mai mult astăzi – să ridice ochii din pământ, să se poată uita la flori, la cer, la soare, la bucurie, la frumos, în mod cert atunci viața va fi altfel pe Pământ. Deci teatrul este această sărbătoare a miracolului, a plăsmuirii, a frumosului și ne bucurăm că putem să sărbătorim acest lucru împreună.”

Craiova: trei hoteluri de patru stele

Craiova: trei hoteluri de patru stele

Am vizionat săptămâna trecută trei hoteluri de patru stele din Craiova, pentru că, recunosc, nu mai trecusem de mult prin zonă, chiar dacă sunt caracalean și mândru de asta. 🙂

Din punct de vedere tarifar, la patru stele, nivelul ideal pentru turismul de afaceri upscale sau MICE, piața hotelurilor din Craiova se comportă la fel cum se comporta piața ieșeană acum cinci sau șase ani, adică tarifele sunt cu câteva procente peste media țării, inclusiv București.

Hotel Europeca Craiova blog turism
Hotel Europeca Craiova – camera double

Din punct de vedere calitativ, impresia mea este că proprietarii de hoteluri din Craiova au marșat până acum pe ”bifarea” standardelor, fără a lua în calcul însă cu adevărat necesitățile turistului de afaceri. Așa e în destinațiie în care concurența se reglează din tarif, nu din facilități. E normal, nu a fost nici traficul de afaceri de așa natură încât să formeze piața.

M-am cazat la Hotel Europeca****, de care mi-am amintit, pentru că are o denumire aproape la fel de neobișnuită precum Emma West. Am mai avut turiști pe acolo și eram curios să experimentez condițiile de cazare. În plus, e o unitate de cazare relativ aproape de centrul Craiovei, dar și de gara feroviară foarte curată și civilizată a orașului.

Hotelul Europeca e clar un pic depășit de timp și se încadrează clar mai mult la un trei stele superior, decât la patru, dacă e să gândim contemporan.

Spațiul de lobby este generos, dar chicios cu prea mult alb spitalicesc. Sincer, îmi amintește de hotelurile glam ucrainiene sau moldovenești, care arată mai mult a club de prost gust bicolor (alb și negru), cu o dungă roșie pe alături și canapele somptuoase. Bineînțeles, plasma e la locul ei. În schimb, da, foaierul este spațios și foarte curat. Dacă nu era povestea cu Hexi, aș fi scris ”spitalicesc”, în glumă.

Camerele sunt spațioase. Am ales de la început o cameră double în regim de single. Două fotolii, măsuță, pat confortabil, bineînțeles ”plasma”, minibar și ceva care se dorea a fi masă de lucru / birou. Din păcate, acest birou pare instalat mai mult ca să dea la număr decât ca utilitate. Cu greu poți înghesui pe el un laptop și o agendă, asta dacă muți telefonul instalat de hotel fix acolo.

Camera a fost curată, cam de 8.5 din 10 puncte. Din păcate, pe televizor praful nu fusese șters, iar cabina de duș din baie ar trebui să primească un upgrade, pentru că se vede trecerea timpului. În rest, totul bine.

Surprize plăcute la Hotel Europeca: halate de baie și seif in cameră. Având în vedere că e o cameră cu mobilier basic, m-a prins cu garda jos.

Micul dejun este destul de variat. M-a impresionat plăcut faptul că deși nu cred că hotelul avea un grad foarte mare de ocupare, prima masă a zilei a fost servită bufet-suedez, iar oferta nu a fost rea deloc.

Per total, Hotel Europeca**** din Craiova primește 7.5 din 10 puncte, cu mențiunea că totuși, cred că cele 4 stele sunt puțin forțate în contextul care urmează mai jos, pe plan local, și nu numai.

blog-turism-hotel-oltenia-craiova
Hotel Oltenia Craiova**** – exterior

Am trecut mai târziu pe la Hotel Oltenia****, un hotel destul de nou din apropierea zonei industriale. Hotelul este destul de nou și asta se vede, iar conceptul este unul business-contemporan. În plus, stă foarte bine la capitolul recenzii pe TripAdvisor, ceea ce m-a facut și mai curios să îl văd.

Situarea un pic ma departe de centrul, dar și cerințele clienților clar preponderent corporatiști atacă un pic tarifele care sunt foarte bine adaptate segmentului de turism business.

Lobby-ul nu este extraordinar de spațios, însă compensează prin culorile calde și prin amabiltatea personalului. Camerele (foto mai jos, primite prin amabilitatea colegelor de la Hotel Oltenia Craiova), sunt spațioase, bine echipate într-un stil neutru – nu știu dacă există ideea de gri ”cald” – dar fără sobrietate, pentru că e întrerupt de culori naturale de lemn. În plus, încăperile sunt foarte bine adaptate necesităților călătorului modern.

Hotel Oltenia**** din Craiova, are și un mic centru de conferințe, la subsolul clădirii. Sala principală de întâlniri are o capacitate de aproximativ 100 de persoane în așezare ”teatru”. De asemenea, aceeași sală are și o secțiune de tip board, care ar putea fi foarte bine despărțită în viitor printr-un perete mobil de spațiul principal. Mobilierul acestei săli este unul pentru care s-au cheltuit sume peste medie, scaunele pentru plen fiind de fapt niște fotolii în toată regula, numai bune de ațipit dacă speakerul este plictisitor.

Pe lângă această sală, mai există un alt spațiu board, tot la subsolul hotelului, iar în cazul în care este nevoie de iluminat natural, restaurantul hotelului poate și el să fie adaptat unor întâlniri.

Înainte de a părăsi hotelul am solicitat fotografii și un contract de colaborare pe care le-am primit cu promptitudine prin e-mail de la doamna Andreea Mitru – de la departamentul Front Desk al hotelului.

Hotel Oltenia**** Craiova încasează 8 puncte pentru un patru stele business și sper să îi acord mai mult după ce voi înnopta acolo cândva. Primul contact a fost promițător.

Hotel-Ramada-Craiova-corporate-travel
Hotel Ramada Plaza Craiova – vedeta orașului

Ultima vizită la Craiova a fost la noul hotel de brand al orașului – și singurul de altfel – Hotel Ramada Plaza****. Aici totul încă miroase a nou, la propriu. Ar fi și păcat să strici experienț olfactivă cu un parfum de dozator. E atât de nou că unele elemente sunt încă în pregătire: săptămâna aceasta urma să fie inaugurat centrul SPA, iar al doilea restaurant și primul de ”fine dining” din Oltenia, este și el în curs de amenajare.

Am venit și aici pe nepusă masă, pentru a testa modul în care sunt primiți reprezentanții agențiilor. Am fost primit foarte bine, așa cum speram să fie recepția la un hotel Ramada care își respectă standardele.

Personal amabil la recepție, degajat, care mi-a dat impresia că are asigurate toate condițiile necesare pentru ca gândul să îi fie la serviciu. Prezentarea hotelului a fost susținută de domnișoara Laura Miricescu și am rămas de asemenea plăcut impresionat și de întâmpinarea pe care mi-a făcut-o managerul general al Ramada Plaza Craiova, domnul Dimitris Vlachopanis.

Sincer, mi-am dat seama că nu am întrebat dacă Hotel Ramada Plaza**** din Craiova este sau nu o conversie. Asta s-a întâmplat pentru că am văzut acolo camere mari și spații publice încăpătoare, care te duc cu gândul că nu au existat restricții legate de trasarea planurilor în funcție de o structură de rezistență existentă.

Camerele respectă toate standardele Ramada. E suficient să scriu atât, iar diferențele între tipurile diferite (Standard, Superior, Executive) sunt legate mai mult de bugetele alocate de călători decât de confortul acestora. În cazul camerelor Executive am avut un deja-vu legat de ecranul TV rotativ, plasat central în încăpere. E o soluție pe care am mai întâlnit-o și la Golden Tulip Ana Tower Sibiu**** și la Vila Q**** de la Văratec, printre altele.

Cel mai mult mă interesau la Ramada Plaza**** Craiova sălile de conferință. Asta pentru că am un nou proiect MICE pentru 2017, iar în centrul Craiovei chiar căutam un spațiu interesant.

Hotelul are un centru de conferințe destul de interesant, cu cea mai mare sală având o suprafață de exact 506.72 mp. De unde știu? Pentru că așa scrie pe site-ul hotelului Ramada Plaza**** Craiova, pe o pagina cu planul sălilor, așa cum ar trebui să aibă orice hotel care își dorește conferințe.

Din păcate, sala de plen nu este modulară și nu are lumină naturală – aviz celor care fac copy/paste când scriu caiete de sarcini și speră să primească și o ofertă pentru această unitate. Mai sunt și  alte trei săli de întâlniri de dimensiuni mai mici, situate în apropierea celei de plen. Nu este situația ideală pentru un eveniment cu multe ateliere, dar un organizator bun de evenimente va găsi mereu soluții pentru solicitările clienților săi.

Acestea fiind spuse, galeria foto a hotelurilor din Craiova este mai jos. Fotografiile mele de la Europeca sunt marcate. Pentru celelalte meritul si copyright-ul le revine fotografilor cu care hotelurile de patru stele din Craiova menționate au colaborat.

Pentru solictări de evenimente, congrese sau conferințe la Craiova și nu numai, nu ezitați să apelați la Travis Corporate & Events sau să îmi scrieți pe sales@travis.ro .

Doi operatori de turism ieșeni expun la târgul de turism de la Chișinău

Doi operatori de turism ieșeni expun la târgul de turism de la Chișinău

Între 7 și 10 aprilie 2016 mă puteți întâlni ca reprezentant al Travis Tourism la Chișinău, la expoziția ”Tourism. Leisure. Hotels”, care va avea loc la Moldexpo. Continue reading

Se reia „Faust”, spectacolul care a inventat turismul cultural în România

Se reia „Faust”, spectacolul care a inventat turismul cultural în România

Dacă nu ați văzut până acum Faust, după Goethe, montat la Teatrul Național Radu Stanca Sibiu în regia lui Silviu Purcărete, ei bine, aveți acum ocazia pe 22 și 23 Aprilie 2016, la Sibiu, la sala Fabrica de Cultură (Frumos inspirat numele din cel al deschizătorilor de drum și partenerilor TNRS  de la Kulturfabrik, Esch-sur-Alzette, Luxemburg!). Continue reading

Motive pentru un Convention Bureau la Iași

Motive pentru un Convention Bureau la Iași

Ideea unui Convention and Visitors’ Bureau la Iasi nu este una pentru care imi doresc drepturi de autor, desi, din cate stiu eu, sunt singurul care a propus pana acum unui ales (folosind ideea de „elu”, termen atat de potrivit utilizat in limba franceza) un astfel de proiect. Asta s-a intamplat in luna martie a acestui an (2013). Continue reading

Cum vindem Iașiul?

Cum vindem Iașiul?

Turişti în Iaşi? Pentru ce? Hai să nu ne mai amăgim singuri cu apa rece a frumoasei şi parfumatei istorii a „mirobolantei” foste capitală de principat! Din păcate, sau mai bine spus din fericire, turistul modern nu mai umblă de nebun ca să vadă „pietre”, aşa cum al naibii de potrivit spunea mama Continue reading