”Underland” la ”Țara lui Dogaru” – Publika TV

”Underland” la ”Țara lui Dogaru” – Publika TV

Am fost onorat de recomandarea colegilor de breaslă de la agentia PRofile de a participa la Publika TV din data de 14 februarie 2017, ca invitat în emisiunea ”Țara lui Dogaru”.

Trebuie totuși să scriu o erată pentru o mică eroare a gazdei noastre, care a articulat ”consultant” și astfel am ajuns unicul consultant al ”Underland”, festival unic în lume care are premiera pe 18 februarie 2017, la Chișinău.

Meritul pentru acest festival îl au foarte foarte mulți oameni care muncesc acum pentru pregătirea evenimentelor!

Înregistratrea întregii emisiuni o găsiți mai jos.

Premieră mondială la Chișinău: primul festival de muzică de stradă în subteran

Premieră mondială la Chișinău: primul festival de muzică de stradă în subteran

 

Patru kilometri de tuneluri ale orășelului subteran Cricova vor deveni scena festivalului ”UNDERLAND” unde vor evolua peste treizeci de artiști și trupe muzicale din 8 țări.

Pe data de 18 februarie 2017, la Chișinău, Republica Moldova, în Galeriile orășeului subteran Cricova se va desfășura prima ediție a Festivalului Internațional al Vinului și Muzicii Stradale ”Underland”.

O mică parte din labirintul străzilor subterane ale renumitului complex Cricova se vor transforma în cartiere muzicale unde vor fi amplasate trei scene ce vor găzdui concerte ale unor trupe din Germania, Ungaria, Italia, Turcia, România, Ucraina și țara gazdă, Republica Moldova. Pe străzile Underland se vor produce și artiști de animație stradală, meșteșugari, dar și pictori sau caricaturiști, printre alții. Somelieri de renume vor susține ateliere tematice, iar obiecte de artizanat vor putea fi achiziționate în iarmarocul deschis cu acest prilej.


Din România concertează formația ”The Twisters”, alături de alte trupe internaționale care au fost deja confirmate pentru eveniment: Toporkestra, Peter Skazkyv, Ray Band, Jisipu Lung, Hang Over Jam, Bandaradan, Alina Os, Тимофей Винсковский, Pata de Ceai, Pavel Vetrici, Nastea Band, Katana dj’s, Wonder City & Rodica Olișevschi, Flash Blood, Elena Carafizi, Art Labyrinth, Vincent Jules Band, Dj Codek, Cantabile, Nikorasong, Laura Bodorin, UniVox, Magic Band, Dj Sly.

Festivalul va avea loc între orele 10:00 și 22:00. Biletele la festivalul ”UNDERLAND” pot fi procurate online la un preț echivalent cu 50 lei românești și includ, de asemenea vizita la muzeul complexului ”Cricova”, un pahar de vin fiert și accesul la ateliere și concerte.

Despre ”Cricova”:

Orașul vinicol Cricova dispune de galerii cu o lungime de peste 80 kilometri, aflate la o adâncime de 35-80 m. Cricova adăpostește peste 30 milioane litri de vin, printre care și ”Vinoteca națională”, o colecție remarcabilă de vinuri legendare, atât din Republica Moldova, dar și străine, o parte provenind din colecția de vinuri a lui Hermann Goering.

Festivalul ”Underland” este organizat de către agenția de relații publice PRofile. 

Alin PĂTRU TME confirmați ca hosted buyer la Ace of M.I.C.E. 2017, Istanbul

Alin PĂTRU TME confirmați ca hosted buyer la Ace of M.I.C.E. 2017, Istanbul

Alin Pătru Travel Management & Events S.R.L. va participa ca Hosted Buyer la la ediția din 2017 a celei mai importante manifestări din domeniul profesioniștilor organizării de evenimente din Turcia și din sud-estul Europei: Ace of M.I.C.E. Exhibition.

Evenimentul, care va avea loc la Istanbul în perioada 22-24 februarie 2017, reunește profesioniști de top din industria organizării de evenimente de pe toate continentele (organizatori profesioniști de congrese, companii de management al destinației, companii de logistică,  specialiști în tehnologie și entertainment) care însumează peste 300 de firme expozante.

Foamea aduce inspirația. La Bolta Rece.

Foamea aduce inspirația. La Bolta Rece.

Era 20.30, marți seara. Prins între hârtii, la birou, mă rodea foamea. Privesc  teancurile de facturi (e perioada aceea a lunii), iar ele nici măcar nu mă bagă în seamă, de parcă vor să îmi întoarcă atenția și dragostea pe care le-am purtat-o de sărbători. Stau tolănite și nonșalante, stivuite pe căprării de TVA, pe jos, în jurul biroului de la Travis pe care l-am ocupat în lipsa colegului plecat să urce Matterhornul . Simt că mă roade foamea. Mă apucă o poftă de ciorbă soră cu graviditatea.

”Hai până la Bolta, că e un pic mai sus!”,  zic eu în gând, de parcă foamea m-ar fi dedublat și eram cu cine știe ce prieten căruia îi spuneam o mare taină.  Îmi iau geaca de la cuier, pun fularul și o iau agale la deal, amușinând aerul în căutarea unui iz de ciorbă de burtă, că asta mi se cuibărise în suflet de cum ieșisem pe ușă.

Afară era plăcut, nici prea frig, nici prea de iarnă. Pentru un mijloc de ianuarie, nici nu ai fi spus că ești la Iași, la câțiva păși de strada Rece. Las în stânga și în dreapta mea șaormeriile din micul colț arăbesc al Iașiului, înfipte parcă înadins în coasta bisericii Sfinții Teodori, clădire monumentală de secol XVII. Am o mică revelație în timp ce fotografiez clopotnița bisericii îmbrăcată într-un halou de lumină desenat de ceață: ”Și Iașiul are o biserică a Sfântului Teodor Tiron, nu doar Chișinăul!”. Metehne de ghid: căutăm mereu ceva să ne lege orașul de baștina turiștilor pe care îî plimbăm.

Biserica Sfintii Teodori Iasi
Biserica Sfintii Teodori Iasi
foto: allin4.ro

Și i-am plimbat de multe ori pe drumul ăsta spre Casa Bolta Rece, cel mai longeviv restaurant ieșean, poate cel mai vechi din țară. Culmea face să scriu acest blog azi, de ziua Boltei. Din 17 ianuarie 1786 e atestată documentar. Sună așa de oficial de parcă ar fi oraș.

La fel, urcam straduța Sf. Teodor la pas cu ei, gândindu-mă, ca și acum, la bunătățile de acolo. Printre pași, răsfiram planificarea momentului ”UAU!” când, la intrarea în hrubă turiștii vor fi bine aghezmuiți cu o țuică sănătoasă cum doar acolo găsești în Iași. E un fel de asigurare că spiritele vor fi vesele pe parcursul mesei. Mai condimentam urcușul la deal,  pe străduțe pe unde autocarele intră și ies doar dacă șoferii au făcut stagiul pe 188 prin Chișinău, cu câte-o poveste de despre scriitorii care au trecut pragul localului. Dădeam ușor în clocot povestea și foamea turiștilor pe scările muzeului Codreanu, ca să fie încă fierbinte când apar farfuriile în Boltă.

Cam așa îmi făceam singur, aseară, când, de foame parcă, îmi venise și pofta de fotografiat. Zâmbeam ușor nătâng și mă gândeam că artiștilor le vine inspirația de foame. Cine a văzut artist celebru și bogat în tinerețe?

Treg pragul Boltei. Aproape mecanic, cotesc la dreapta, apoi la stânga. Picioarele știu bine drumul. Liniște deplină, însă. Ciudat. E…prima dată. Mă uit la ceas: ora 21.00. Cobor cu încredere totuși și poftă multă, mai mult țopăind decât pășind. Pătrund.

Bolta Rece Iasi / foto allin4.ro
Casa Bolta Rece Iasi – foto: allin4.ro

La dreapta, lăutarii casei, trei, tăcuți. Fiecare la câte o masă, mă priveau de parcă aș fi aterizat dintr-un univers paralel. Caut cu privirea ospătarii. Aparent, niciunul în camera. O ospătăriță robotea ceva în spatele barului, luminată de un singur bec, din spate, ca în filmele cu securiști. Mă privea și ea, ușor românește, ca atunci când te duci la Finanțe în zi scurtă și ceri o fițuică. Sau, ca să mă înțeleagă și prietenii de peste Prut, ca atunci când cumperi ceva din magazin la Chișinău și soliciți o factură.

Aplecat peste masa, culmea, chiar în fața mea, ultimul pe care îl zăresc e ospătarul. De-o vârstă cu localul, grizonat bine, omulețul ar fi putut fi imaginea unei beri artizanale, doar că avea voioșia unei bălți de noroi în octombrie. Ședea ardelenește în inima Moldovei și… cam atât.

”Speranța moare ultima și moare de foame”, așa că totuși, hai să întreb. Și chiar întreb:

”Bună seara! Mai serviți? Aș vrea o ciorbă, ceva scurt.”

”Nu.”, iar privirea îi căzu de acolo de unde și-o ridicase la fel de scurt către mine pe cât se auzi cuvântul. Nici nu știu ce privea. Parcă ochii cumva învăluiseră obiectul ală  cu plictiseala lor și îl ascunseseră cu totul.

Resemnat, mă întorc, urc scările mecanic, cotesc la dreapta, apoi la stânga. Ies.

”Speranța moare ultima și moare de foame”. Pășesc pe verandă și arunc o privire în salonul de sus. Mi se păruse că văd un cap de mușteriu. Apoi, nu îl mai văd.

Bolta Rece Iasi
Masa la Bolta Calda.

Mi-e foame, simt nevoia să fotografiez. Pozele, le găsiți mai jos. Mi-a fost oare destul de foame? Poate ajung și eu faimos cândva pornind de la Bolta Rece.

Ciorbă, nu am avut. Supă, da. Trăiască poporul prieten din Vietnam, mereu la datorie! Și puiul de Shanghai, la microunde. Facturile au fost într-un final, învinse.

Și totuși, nu-mi cereți să fiu supărat pe Casa Bolta Rece. Nu pot. Mi-e prea drag locul ăsta în Iași pentru că nu e un restaurant cu mâncare tradițională românescă. Casa Bolta Rece este chiar un restaurant cu specific românesc, așa cum nu veți mai găsi poate decât pe la Moara Drăgaicelor, la Buzău, sau la Crama Sibiul Vechi. Cam atât.

Românul nu e mereu vesel și ospitalier. Nu are cum. E român, e om. Hangițele noastre din cărți nu erau mereu zâmbitoare, zvelte, tinere și primitoare, dar aveau mâncare bună, cum e mereu la Bolta Rece la Iași. Bine, când servesc. Iar lăutarii, nu pot să cânte fără mușterii.

Să nu mă înțelegeți greșit, la Casa Bolta Rece de obicei sunt mușterii și nu puțini, așa că fiți pregătiți cu bacșiș și provocări de cântece, că merită!

Așa că, dacă treceți prin Iași, musai treceți pe la Casa Bolta Rece, dar nu faceți ca mine să mergeți pe nepusă masă, ci dați un telefon de rezervare înainte (+40 232 212 255). Ca sa nu… ”Nu.”.

 

 

 

Alin PĂTRU – Travel Management and Events, membru al ANTRIM

Alin PĂTRU – Travel Management and Events, membru al ANTRIM

Logo Antrim Moldova

Alin PĂTRU – Travel Manangement and Events a devenit, începând cu finalul anului 2016, membru al ANTRIM – Asociaţia Națională pentru Turism Receptor din Moldova. 

Considerăm că aderarea la asociația de operatori de turism cu cea mai clară direcție și cu cele mai multe rezultate vizibile  în domeniul încurajării serviciilor de calitate în turismul receptor din Republica Moldova este un pas firesc și un angajament al companiei noastre față de clienții și partenerii din țară și străinătate.

În calitatea sa de producător de conferințe și evenimente, Alin PĂTRU – Travel Management & Events a promovat de la bun început Moldova ca destinație inovatoare pe piața turismului de evenimente din Europa, și nu numai.

La început de an 2017, Alin Pătru – Travel Management and  Events își doreşte continuarea acestei linii și încurajarea partenerilor săi România, Uniunea Europeană și Statele Unite în a introduce în portofoliile comune produse turistice destinate grupurilor orgranizate și companiilor care să pună în valoare serviciile calitative de turism de pe meleagurile Moldovei.

Alin PĂTRU – Travel Management and Events, companie înfiinţată în anul 2016 la Chişinău, propune servicii de travel management pentru companii, organizare și producție de evenimente corporate, academice și culturale, precum și servicii de consultanță în comunicare exclusiv în domeniul turismului.

Alin PĂTRU – Travel Management and Events este reprezentant în Republica Moldova al Travis Corporate & Events și al sistemului de rezervări Conso.

Gând pentru prietenii din Moldova

Gând pentru prietenii din Moldova

Mâine mergeți la vot, prieteni cu cetățenie de la stânga Prutului. Nu pun semnul exclamării, pentru că nu e un îndemn, ci o speranță.

Prefăcându-mă că socializez, am dat astă seara peste o postare care ”șeruia” videoclipul de mai jos. Așa m-am apucat să scriu.

Mi-am adus aminte de momentele alea din primii ani de după Revoluție, când, copil fiind, priveam la TVR de la 7 la 7.30 dimineața matinalul de la ceea ce era pe atunci TVRM. Atunci am văzut prima data ”Orheiul Vechi” în niște imagini care nu aveau comentarii, doar muzică. Până acum trei ani am căutat să aflu unde sunt locurile alea. Nu știam cum le zice. Nu știam nici cum să le descriu. Acum, le simt ”acasă”.

După telejurnalul TVRM, plecam la școală. Mă duceam și mă uitam la harta aia agățată în clasă și îmi aduceam de ce îmi spusese tata: ”ne-au luat-o rușii”. Îmi spunea asta dinainte de 89. La 6-7 ani, fără Internet, îmi plăceau timbrele și atlasele geografice. Aveau poze. Acolo, la poza României, scria ”URSS” pe vreun sfert de pagina. Acolo nu era U.R.S.S., acolo erau românii noștri.Eu așa am învățat.

Așa, ca pe un secret pe care nu îl scoți din casa – tata era militar – am aflat că Moldova ne-a fost furată de ruși. A venit Revoluția și am aflat și eu de la încă singurul post pe care îl aveam, că se fac Poduri de Flori, că românii se întorc acasă. Apoi, la 8 ani, am văzut filmele cu luptătorii români cocoțati undeva pe o clădire la Tighina, cu Kalash-urile în mână, se uitau la tancurile rusești pe pod. E imaginea aia pe care nu am cum să o uit niciodată. Eram copil, mi-a fost frică. Pe vremea aia nu se cenzurau știrile, nu era AP scris în colț.

Și da, eram departe. În 1990 eram încă tocmai la Caracal, apoi în 1991 eram la Sibiu. La o țară depărtare. Dar eram copil, și lucrurile astea nu le uiți. Și n-am uitat că Basarabia e a noastră. Apoi, am aflat că ”Basarabia” nu nici măcar cuvântul nostru.

Acum, trăiesc aici. Știu că nu va fi Unire prea curând. Poate nu va fi nicicând. 200 de ani de spălare pe creier nu se curăță ușor, de nicio parte a Prutului.

Măcar atât prieteni din Moldova, măcar votați mâine. Moldoveni sau români, ruși sau cum v-au învâțat părinții acasă că sunteți, voi votați mâine. Din nou, nu e un îndemn, e o afirmație, o speranță.

Altfel, tot ”rușii” vor decide pentru voi. Doar că nu vor fi rușii care trăiesc și muncesc aici, care s-au născut în Moldova (cu sau fără R.S.S. în față), ci rușii de la Moscova, cei pentru care locul acesta nu va însemna nicicând ”acasă”.

Pentru că ”familia” sunt oamenii dragi pe care ți-i alegi. Opinie.

Pentru că ”familia” sunt oamenii dragi pe care ți-i alegi. Opinie.

Klaus Iohannis și Dacian Cioloș au poziții firești de iubire a aproapelui.
 
Patriarhia Română ridică repede piatra și răspunde public, mult mai repede decât au răspuns anul trecut, la #Colectiv, când oamenii chiar așteptau o reacție.
Scriu acest mesaj pentru că îmi respect colegii și prietenii care sunt gay, dar și pentru că îmi respect prietenii și colegii care au ales să aibă o viață împreună fără a încheia o căsătorie. Scriu acest mesaj și pentru că, până la căsătoria noastră, logodnica mea nu are niciun drept în fața Statului Român.
 
Patriarhia Română are, în comunicateul de presă de aici, proasta inspirație de a da următorul argument: ”realitatea dramatică a prăbușirii demografice atât în România, cât și în celelalte țări europene.”
 
Adică, o populație estimată LGBT de 2.6% din totalul locuitorilor Europei este vinovată de scăderea dramatică a natalității”, stimate cetățean Daniel Ciobotea? (http://www.geta-europe.org/guru1-report-full.php)
 
Oare criza economică din ultimii ani, dorința de reușită în carieră sau accesul crescut la educație sexuală și metode contraceptive, deci responsabilitatea crescută a tinerilor posibili părinți, nu sunt cauzele principale?
 
Oare cine a emigrat peste granițe, stimate cetățean cu drepturi egale cu ale mele, Daniel Ciobotea? Din câte știu eu, majoritatea emigranților români sunt tineri. Tineri fertili. Tineri care au copii născuți acolo și majoritatea botezați în parohiile pe care le conduceți.
 
Domnule Daniel Ciobotea, înainte de drepturile familiei (a două persoane), există, de pe la 1789 încoace, drepturile omului, ale individiului.
 
Nu mai trăim în Imperiul Otoman, când Biserica a primit, cu voia sau fără voia ei, de la Înalta Poartă îndatoriri administrative, pentru că așa a fost voia Sultanului! (Și lor le era mai simplu.) Gata, puteți să renunțați la gândul că trebuie să ne conduceți.
 
Concentrați-vă, stimate domnule Daniel Ciobotea, pe cele sfinte și ale sufletului, adaptate ca mesaj corporatistului care în timpul zilei lucrează live alături colegii din San Francisco și cu care face team building in Mykonos sau Tel Aviv. Ajutați-l să discearnă și să creadă, nu-l obligați să respecte viziunea dumneavoastră despre familie.
 
Încerc să îmi dau seama și acum de ce Biserica Ortodoxă Română, prin persoana domniei voastre, se implică în chestiuni politice. Ați rămas fără resurse spirituale? Nu mai reușiți să întoarceți cu vorba și cu fapta bisericească oamenii de la gândul ”rău”?
 
Aceasta nu este problema noastră, a cetățenilor, stimate domn Daniel Ciobotea! Este o problemă de abordare a Bisericii Ortodoxe Române față de enoriașii pe care îi numără în parohii, dar pe care nu îi are în biserici.
 
Biserica Ortodoxă Română are nevoie de mărturisitori, nu de legi, ca să își atingă obiectivul final: mântuirea noastră. Până la urmă, și mântuirea este o alegere liberă. Nu puteți să ne salvați pe toți. 
 
Stimate domnule Daniel Ciobotea, sper că veți întelege că m-am adresat dumneavoastră cu numele civil, pentru că discuția pornește de la o inițiativă de modificare a unei legi fundamentale, Constituția României. În cazul unui referendum, cu acest nume veți vota.
 
În probleme bisericești, strict bisericești, rămâneți Înalt Prea Sfinția Voastră, Patriarhul Daniel.
Aceasta nu s-a dorit a fi o scrisoare deschisă, însă cred că asta a ajuns să fie.
——
Aceasta este opinie personală, a cetățeanului George-Alin PĂTRU, și nu poate fi asociată cu nicio entitate juridică pentru care prestez servicii. Îmi servesc clienții fără a discrimina clienții în funcție de sex, orientare sexuală, convingeri politice, etnie, sau apartenență religioasă, așa cum nu discriminez nici sursele de finanțare ale acestora, atât timp cât ele sunt legale.
Air Moldova revine la București

Air Moldova revine la București

Începând cu data de 19 decembrie 2016, compania aeriană națională a Republicii Moldova, Air Moldova, reia zborurile pe relația Chișinău (KIV) – București (OTP), astfel:

Cursa Chișinău-București a Air Moldova va fi operată cu o frecvență de șase ori pe săptămână, cu excepția zilei de sâmbătă, cu o aeronavă Embraer 190, conform următorului orar:

In zilele de luni, marți, miercuri, joi:
Decolarea din Chișinău 07:00; aterizarea în București 07:50
Decolarea din București 09:00; aterizarea în Chișinău 09:50

In zilele de vineri și duminică:
Decolarea din Chișinău 20:10; aterizarea în București 21:00
Decolarea din București 21:50; aterizarea în Chișinău 22:40

Prețurile pe această cursă încep de la 55 euro / sens și de la 99 euro, pentru biletele tur-retur, cu toate taxele incluse.

În acest moment, pe ruta Chișinău – București, în afară de Air Moldova, mai operează compania aeriană TAROM.

Autoritatea Națională pentru Turism dă o (nouă) palmă turismului ieșean

Autoritatea Națională pentru Turism dă o (nouă) palmă turismului ieșean

Aflăm un pic câte un pic, de pe paginile de Facebook ale Autorității Naționale pentru Turism că doamna Anca Pavel Nedea bate țara pentru a le vorbi actorilor din turism despre Organizațiile de Management al Destinației.

Slavă Domnului, iată că a venit și ANT-ul nostru cu un subiect cât de cât actual (bine, ce-i drept decalajul între actualul nostru și cel al partenerilor străini e de vreo 40 de ani), așa că are doamna Nedea cu ce să își facă ”oleacă” de P.R., după ce instituția pe care cu onor o conduce a ținut flămânzi participanții de la conferința organizată împreună cu Organizația Națiunilor Unite pentru Turism (UNWTO) “Un management integrat de calitate privind destinațiile turistice: garanția competitivității”, din 22-25 iunie la București.Despre aberațiile acestei conferințe unde oamenii trebuiau să dea la numar dar să vină doar în ziua doi și mai ales despre semnele de întrebare ale achizițiilor publice realizate de către ANT, urmează să revin, inclusiv cu o adresă oficială pentru primirea rezultatelor tuturor procedurilor de achiziție publică ale instituției din ultimul an.

Revenind la oaia noastră carpatină, regăsim pe site-ul Autorității un anunț care ne trimite la o caravană de conferințe denumite ”Managementul Destinațiilor: Online și Offline”, a cărei primă pagină ne îmbie cu următoarele fraze bine pregătite pentru Google, partenerul pe spatele cărora au băieții și fetele de la ANT pe ce să scrie rapoarte pompoase de activitate:

managementul-destinatiilor-ant

Toate bune și frumoase. De Google dă un ban să își facă reclamă la ”AdWords” ei sunt băieți deștepți. Nu trebuie să se priceapă și la turism. Pentru asta se bazau pe ANT, care ar fi trebuit să știe turism. Ar fi trebuit. Și iată orașele unde avem caravana de întâlnire cu mediul de turism din regiunea ”mea”: Cluj-Napoca, Timisoara, Târgu-Jiu (ați auzit de Craiova, fraților?), Brașov, București, Galați, Suceava.

Doamnă Anca Pavel-Nedea, știți ceva ce noi nu știm? S-au schimbat regiunile țării? Adică în regiunea noastră, formată, pentru știința dumneavoastră, din județele Bacău, Botoșani, Neamț, Vaslui, Suceava și Iași, tocmai SUCEAVA, cea mai ”din colț” dintre toate este cel mai bun loc unde să ne chemați la întâlnire?  Adică cel mai reprezentativ oraș din regiunea turistică Nord-Est este Suceva? Adică voi gândiți logistic? Sincer, după ce am aflat că de organizarea standului României în martie la expoziția de turism de la Chișinău se ocupă Biroul de Promovare din Moscova, nu cred că gândește cineva prea mult pe la ANT. Să dea bine în poze. Asta contează.

Doamnă Anca Pavel-Nedea, vă solicit să faceți publice motivele pentru care Suceava este orașul unde sunt chemați la întâlnire oameni de turism din Vaslui sau Bacău, atunci când Neamțul sau Iașiul sunt egal accesibile pentru toți participanții cărora nu le plătește statul bilete la TAROM.

În caz că nu știați, vă reamintesc doar câteva fapte care ar trebui să vă dea de gândit despre cât de tare ați jignit turismul ieșean pentru că dumneavoastră vă flutură (nu m-am putut abține) mai frumos fustele pe la Suceava, într-o zi de vineri, 21 octombrie 2016, când șederea poate fi prelungită frumos în Bucovina peste week-end:

  1. Aeroportul Internațional Iași este principala cale de acces a turiștilor către nord-estul României, singurul aeroport din zona Moldovei certificat ca aeroport internațional și cu un trafic estimat pentru anul 2017 de peste 1.200.000 de pasageri. Da, Iașiul este poarta aeriană a Bucovinei și va fi pentru mult timp!
  2. Iașiul este principalul hub de congrese și conferințe al Nord-Estului României, care atrage anual cel mai mare număr de turiști cu buget peste medie din estul României.
  3. În Iași operează 4 hoteluri de clasificare 4 stele, dintre care 3 de capacitate peste 60 de camere si 5 hoteluri de 3 stele, plus unul aproape finalizat, toate acestea într-un perimetru de mai puțin de 1 kilometru pătrat. Vorbim doar de cele din centru. Aproape cât toate celelalte județe din Nord-Est la un loc.
  4. Iașiul găzduiește anual cel mai mare pelerinaj din România și poate din estul Europei.
  5. Iașiul este poartă de intrare a turiștilor din Republica Moldova și a turiștilor străini care sosesc prin Chișinău, oraș-capitală mai apropiată de Iași decât Bucureștiul. Și da, Republica Moldova este o țară care își promovează turismul mai bine decât o face ANT-ul cu onoare condus de dumneavoastră.
  6. Ați numărat muzeele din Iași, doamnă Anca Pavel-Nedea? Știți câte sunt? Doar Muzeul Literaturii Române Iași singur lasă în ceață câteva județe. Adică, hai să o luăm și ierarhic.
  7. Iașiul are peste 4000 de studenți străini care sunt ambasadori reali ai turismului românesc, fără a afișa îngâmfarea unor personaje plătite din bani publici pentru a-și arăta superioritatea față de cei care sunt veniți la muncă în calitate de expozanți privați în standurile României.
  8. Iașiul este orașul situat la distanțe aproape egale ca timp de toate celelalte municipii reședință de județ din Moldova. Nu, Suceava nu este!

Doamnă Pavel-Nedea, nu vă faceți griji pentru noi, cei de la Iași. Oricum știm că nu vă faceți.

Noi urmăm deja exemplul colegilor din privat din Republica Moldova. Dacă statul, adică ANT-ul condus de dumneavoastră nu face nimic pentru ieșeni, vom face noi, operatorii din turism din Iași singurei, împreună cu autoritățile locale, pentru că știm și vrem să arătăm lumii că Moldova noastră e mai frumoasă dezbrăcată, decât e îmbrăcată cu haina ponosită a uitării sub un brand de țară ofilit prin standurile noastre triste de pe la târgurile internaționale. You know the feeling.

Un punct de vedere scris de un oltean născut la Caracal, crescut la Sibiu, care locuiește la Chișinău. Pentru că ”România s-a născut la Iași!”