Să regăsim parlamentarii Marii Uniri din Moldova

Să regăsim parlamentarii Marii Uniri din Moldova

Autoritatea Electorală Permanentă (din România)  invită societatea civilă să se implice în realizarea unei monografii a alegerilor din anul 1919 pentru primul Parlament al României Mari, AEP propunându-și să marcheze Centenarul Marii Uniri printr-un demers colectiv de reconstituire a unui moment de referință pentru istoria democrației noastre.

Mai jos, am extras lista parlamentarilor din dreapta Prutului aleși în anul 1919. Haideți să îi redescoperim și să regăsim poveștile lor, cu mândrie!

Pentru a reda imaginea completă a configurației primului legislativ ales după înfăptuirea Marii Uniri este nevoie, pe lângă referințe istorice specifice, și de date referitoare la fiecare deputat și senator. În acest sens, este utilă orice informație validă care poate completa fișa biografică a fiecărui parlamentar (fotografii, nume și prenume, studii, carieră profesională și politică, stare civilă, ideologie, surse bibliografice etc). Multe astfel de informații pot fi găsite în presa vremii, locală și centrală, în arhivele publice locale, în arhivele personale sau în memoria urmașilor.

Accesul personalului AEP la aceste surse fiind limitat, invităm pe toți cei care dețin informații despre oricare dintre parlamentarii aleși în anul 1919 să le transmită Autorității Electorale Permanente la adresa de e-mail centenar.alegeri@roaep.ro

Menționăm că aportul cetățenilor la realizarea acestei monografii în format print și electronic va fi recompensat cu menționarea numelor acestora în caseta colectivului redacțional și în publicarea lor pe pagina oficială de Internet a AEP.

Membrii din dreapta Prutului ai primului Parlament al României Mari:

Bălți – 12 deputați + 5 senatori

  1. Rusu Ion – Partidul Țărănesc (lista 1)
  2. Pelivan Ion
  3. Crihan Anton
  4. Nața Alexandru
  5. Buzdugan Ion
  6. Popovici Efimie
  7. Pântea Gherman
  8. Calistru Dionid
  9. Leanca Costache
  10. Frunză Ilie
  11. Bolocan Grigorescu
  12. Carașevici Arseni – Partidul Democrat Muncitor (lista 3)

Cahul – 7 deputați + 3 senatori

  1. Const. F. Petrescu – Conservatori Naționaliști și Liga Poporului Basarabean (lista 2)
  2. Iacob Algauzean
  3. Teodor Donciu
  4. Haralambie Vizanti
  5. Ion Inculeț – Partidul Țărănesc (lista 1)
  6. Suruceanu Nicolae
  7. Gâsca Gheorghe
  8. Mocanu Nicolae – Liga Poporului Basarabean (lista 2)
  9. Narli Alexandru
  10. Balbareu Ioan – Partidul Țărănesc (lista 1)

Cetatea Albă – 12 deputați + 5 senatori

  1. Ion Inculeț – Partidul Țărănesc (lista 2)
  2. Ștefan Ciobanu
  3. Daniel Bitlan
  4. Temistocle Duma
  5. Diamof Teodor
  6. Daniel Erdiman
  7. Gheorghe Mare
  8. Liviu Marian
  9. Călărași Nichifor
  10. Sergiu Niță – Indepenendeți (lista 3)
  11. Constantin Stere
  12. Iohanes Gherstenberger

Chișinău – 12 deputați + 5 senatori

  1. Dr. Ciugureanu Daniel – Partidul Țărănesc (lista 1)
  2. Pelivan Ion
  3. Țanțu Vasile
  4. Cojocariu Teodosie
  5. Moldovanu Grigore
  6. Bivol Constantinescu
  7. Jereghie Teodor
  8. Costin Ion – Partidul Democrat Muncitor (lista 3)
  9. Trofimov Vladimir
  10. Preot Ion I. Stâncă – Partidul Democrat Independent (lista 2)
  11. Dimitriu I. Gheorghe
  12. Ludovic Dauș – Independent (lista 5)

Hotin – 10 deputați + 4 senatori

  1. Dr. Daniel Ciugureanu – Partidul Țărănesc (lista 1)
  2. Iancu Meilic Meilicsohn
  3. Alex. Morariu
  4. Policarp Bețeanu –
  5. Pavel Kitaigoroski
  6. Constantin Siemenițki (Lungu)
  7. Mihail Calistru
  8. Ștefan Scutelnicu
  9. Constantin Nae
  10. Profir Fala

Ismail – 5 deputați+

  1. Ștefan Ciobanu – Partidul Țărănesc (lista 1)
  2. Ștefan A. Untilă
  3. Ion I. Tomov
  4. Mihail Vântu
  5. Toma Bejan

Orhei – 11 deputați + 4 senatori

  1. Preot Pavel Gugiuma – Partidul Țărănesc (lista 1)
  2. Nicolae Iorga
  3. Vasile Barca
  4. Pantelimon Halipa
  5. V. Muscinski
  6. Ioan Plămădeală
  7. Ion Zaporojan
  8. Ion Morariu – Independenți (lista 2)
  9. Anton Sârbu
  10. Eugeniu Niță
  11. Chiril Guiciujna

Soroca – 12 deputați + 5 senatori

  1. Pantelimon Halipa – Partidul Țărănesc (lista 3)
  2. Secară Vasile
  3. Sfeclă Petru
  4. Scobiola Andrei
  5. Munteanu Vasile
  6. Barca Teodosie
  7. Bivol Vasile
  8. Rusu Leon
  9. Cazacliu Grigore
  10. Calistru Harion
  11. Iancu Teofil
  12. Goian Pantelimon

Tighina – 9 deputați + 4 senatori

  1. Teodor Huțu – Independent (lista 2)
  2. Erhan Pantelimon – Partidul Țărănesc (lista 1)
  3. Dragomir Dumitru
  4. Bulat Potop
  5. Vasile Stroescu
  6. Văluță I. Ion
  7. Sidoreanu Constantin
  8. Stoianoglu Nicolae
  9. Văleanu Alexandru

 

Only in Moldova (1): Puneți magheara pe carte și mergeți la FILIT Iași

Only in Moldova (1): Puneți magheara pe carte și mergeți la FILIT Iași

Pentru ameliorarea ofertei de mai jos, le ”recomandăm imperios” acestor traducători din Republica Moldova o excursie la Iași la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași (FILIT) 2017.

E aproape de Chișinău și sediul lor din apropierea Ministerului de Finanțe, și foarte posibil vor găsi și traducători de coreeană și limba ivrit. 

(Va urma.)

traduceri chisinau

În loc de later edit

Astăzi am fost sunat de domnul Simion Giurcă – Șeful Biroului de Promovare Turistică a României la Viena și am avut o discuție mai mult decât civilizată. Mi-aș fi dorit mai mulți oameni în promovarea turistică a României cu care să se poată discuta așa.

Îi mulțumesc pentru anumite explicații și timp și sper să redau cât mai bine aici punctele pe care dumnealui mi-a mărturisit că nu le-a transmis mai departe odată cu situațiile și documentele de închidere a biroului. Eu cred că e bine ca această poziție să fie cunoscută.

La fel, sper să mă fi făcut înțeles că nu scriu ca jurnalist și nu îmi propun și nici nu îmi asum obiectivitatea. Blogul este un jurnal și scriu trăiri și situații subiective, păreri și poziții pe care le argumentez și susțin ca atare.

Astfel:

  • Sunt oameni și birouri de promovare unde oamenii și-au dat silința și au făcut munca pe cât de conștiincios posibil.  Opinia mea: asta nu înseamnă că rezultatul muncii lor nu a fost umbrit sau anulat de funcționarea unui sistem birocratic și inadaptat unui mediu foarte concurențial: turismul.
  • Plățile pentru participarea la târguri, răspunsul greu sau inexistent al celor care au acces la promovare@mturism.ro  – de multe ori fiind la fel tratați și șefii de birouri de promovare ca noi muritorii de rând – sunt rezultatul angajaților ”de la centru”. Întrebările mele retorice: Cine era centrul centrului? De ce nu au fost sancționați responsabilii acestei delăsări cumplite, care nu a fost temporară? Există semnalări scrise ale acestor probleme din partea birourilor de promovare la care s-ar fi putut răspunde cu măsuri?
  • Domnul Giurcă vrea să închidă obloanele discret și să își continue activitatea altundeva.Cu prestanță. Opinia mea: Pentru ca un sistem să fie reformat, trebuie să știm unde au fost problemele, și din interior. Ar fi o greșeală plecarea discretă. Acești oameni trebuie ascultați. Ar fi o greșeală plecarea tuturor omenilor care pot sau vor să facă. Pentru asta există concursuri de angajare, concursuri de proiecte.

Rămân în continuare de părere că promovarea turistică a României trebuie făcută pragmatic, de către oameni cu experiență în business-ul de turism, de către manageri de marketing și vânzări pentru destinații. Noi avem nevoie de sales force, nu doar PR. PR-ul e doar o ușă care se deschide, dar ce facem când se deschid conturile.

Și da, este nevoie de un restart complet al sistemului de promovare turistică a României.

Casă de vânzare în Iași – Imobil nou. Zonă Premium

Casă de vânzare în Iași – Imobil nou. Zonă Premium

 

Pentru un partener, selecționăm potențiali cumpărători din Republica Moldova sau România pentru un imobil în Iași, zonă rezidențială selectă – Galata.

Imobilul are acces la șosea – distanța până în centrul Iașiului:10-15 minute.

Utilizări potențiale: casă de locuit sau clădire de birouri. Poate fi transformată și în scop turistic (pensiune, hostel, rentapart).

Teren: 1497 mp;
Suprafata construita la sol: 143mp.
Suprafata utila: 202.32 mp:
– Parter: 108,56 mp: 3 camere, bucatarie, baie, hol, hol+scara;
– Etaj: 81.29 mp: 3 camere, baie, hol, hol+scara;
– Terasa: 24.53 mp;
– Beci 12.47 mp;
– Cota indiviza: 84 mp;
Toate utilitatile sunt functionale.

Detalii la telefon + 40758035304 / operational@allin4.ro

 

 

Foamea aduce inspirația. La Bolta Rece.

Foamea aduce inspirația. La Bolta Rece.

Era 20.30, marți seara. Prins între hârtii, la birou, mă rodea foamea. Privesc  teancurile de facturi (e perioada aceea a lunii), iar ele nici măcar nu mă bagă în seamă, de parcă vor să îmi întoarcă atenția și dragostea pe care le-am purtat-o de sărbători. Stau tolănite și nonșalante, stivuite pe căprării de TVA, pe jos, în jurul biroului de la Travis pe care l-am ocupat în lipsa colegului plecat să urce Matterhornul . Simt că mă roade foamea. Mă apucă o poftă de ciorbă soră cu graviditatea.

”Hai până la Bolta, că e un pic mai sus!”,  zic eu în gând, de parcă foamea m-ar fi dedublat și eram cu cine știe ce prieten căruia îi spuneam o mare taină.  Îmi iau geaca de la cuier, pun fularul și o iau agale la deal, amușinând aerul în căutarea unui iz de ciorbă de burtă, că asta mi se cuibărise în suflet de cum ieșisem pe ușă.

Afară era plăcut, nici prea frig, nici prea de iarnă. Pentru un mijloc de ianuarie, nici nu ai fi spus că ești la Iași, la câțiva păși de strada Rece. Las în stânga și în dreapta mea șaormeriile din micul colț arăbesc al Iașiului, înfipte parcă înadins în coasta bisericii Sfinții Teodori, clădire monumentală de secol XVII. Am o mică revelație în timp ce fotografiez clopotnița bisericii îmbrăcată într-un halou de lumină desenat de ceață: ”Și Iașiul are o biserică a Sfântului Teodor Tiron, nu doar Chișinăul!”. Metehne de ghid: căutăm mereu ceva să ne lege orașul de baștina turiștilor pe care îî plimbăm.

Biserica Sfintii Teodori Iasi
Biserica Sfintii Teodori Iasi
foto: allin4.ro

Și i-am plimbat de multe ori pe drumul ăsta spre Casa Bolta Rece, cel mai longeviv restaurant ieșean, poate cel mai vechi din țară. Culmea face să scriu acest blog azi, de ziua Boltei. Din 17 ianuarie 1786 e atestată documentar. Sună așa de oficial de parcă ar fi oraș.

La fel, urcam straduța Sf. Teodor la pas cu ei, gândindu-mă, ca și acum, la bunătățile de acolo. Printre pași, răsfiram planificarea momentului ”UAU!” când, la intrarea în hrubă turiștii vor fi bine aghezmuiți cu o țuică sănătoasă cum doar acolo găsești în Iași. E un fel de asigurare că spiritele vor fi vesele pe parcursul mesei. Mai condimentam urcușul la deal,  pe străduțe pe unde autocarele intră și ies doar dacă șoferii au făcut stagiul pe 188 prin Chișinău, cu câte-o poveste de despre scriitorii care au trecut pragul localului. Dădeam ușor în clocot povestea și foamea turiștilor pe scările muzeului Codreanu, ca să fie încă fierbinte când apar farfuriile în Boltă.

Cam așa îmi făceam singur, aseară, când, de foame parcă, îmi venise și pofta de fotografiat. Zâmbeam ușor nătâng și mă gândeam că artiștilor le vine inspirația de foame. Cine a văzut artist celebru și bogat în tinerețe?

Treg pragul Boltei. Aproape mecanic, cotesc la dreapta, apoi la stânga. Picioarele știu bine drumul. Liniște deplină, însă. Ciudat. E…prima dată. Mă uit la ceas: ora 21.00. Cobor cu încredere totuși și poftă multă, mai mult țopăind decât pășind. Pătrund.

Bolta Rece Iasi / foto allin4.ro
Casa Bolta Rece Iasi – foto: allin4.ro

La dreapta, lăutarii casei, trei, tăcuți. Fiecare la câte o masă, mă priveau de parcă aș fi aterizat dintr-un univers paralel. Caut cu privirea ospătarii. Aparent, niciunul în camera. O ospătăriță robotea ceva în spatele barului, luminată de un singur bec, din spate, ca în filmele cu securiști. Mă privea și ea, ușor românește, ca atunci când te duci la Finanțe în zi scurtă și ceri o fițuică. Sau, ca să mă înțeleagă și prietenii de peste Prut, ca atunci când cumperi ceva din magazin la Chișinău și soliciți o factură.

Aplecat peste masa, culmea, chiar în fața mea, ultimul pe care îl zăresc e ospătarul. De-o vârstă cu localul, grizonat bine, omulețul ar fi putut fi imaginea unei beri artizanale, doar că avea voioșia unei bălți de noroi în octombrie. Ședea ardelenește în inima Moldovei și… cam atât.

”Speranța moare ultima și moare de foame”, așa că totuși, hai să întreb. Și chiar întreb:

”Bună seara! Mai serviți? Aș vrea o ciorbă, ceva scurt.”

”Nu.”, iar privirea îi căzu de acolo de unde și-o ridicase la fel de scurt către mine pe cât se auzi cuvântul. Nici nu știu ce privea. Parcă ochii cumva învăluiseră obiectul ală  cu plictiseala lor și îl ascunseseră cu totul.

Resemnat, mă întorc, urc scările mecanic, cotesc la dreapta, apoi la stânga. Ies.

”Speranța moare ultima și moare de foame”. Pășesc pe verandă și arunc o privire în salonul de sus. Mi se păruse că văd un cap de mușteriu. Apoi, nu îl mai văd.

Bolta Rece Iasi
Masa la Bolta Calda.

Mi-e foame, simt nevoia să fotografiez. Pozele, le găsiți mai jos. Mi-a fost oare destul de foame? Poate ajung și eu faimos cândva pornind de la Bolta Rece.

Ciorbă, nu am avut. Supă, da. Trăiască poporul prieten din Vietnam, mereu la datorie! Și puiul de Shanghai, la microunde. Facturile au fost într-un final, învinse.

Și totuși, nu-mi cereți să fiu supărat pe Casa Bolta Rece. Nu pot. Mi-e prea drag locul ăsta în Iași pentru că nu e un restaurant cu mâncare tradițională românescă. Casa Bolta Rece este chiar un restaurant cu specific românesc, așa cum nu veți mai găsi poate decât pe la Moara Drăgaicelor, la Buzău, sau la Crama Sibiul Vechi. Cam atât.

Românul nu e mereu vesel și ospitalier. Nu are cum. E român, e om. Hangițele noastre din cărți nu erau mereu zâmbitoare, zvelte, tinere și primitoare, dar aveau mâncare bună, cum e mereu la Bolta Rece la Iași. Bine, când servesc. Iar lăutarii, nu pot să cânte fără mușterii.

Să nu mă înțelegeți greșit, la Casa Bolta Rece de obicei sunt mușterii și nu puțini, așa că fiți pregătiți cu bacșiș și provocări de cântece, că merită!

Așa că, dacă treceți prin Iași, musai treceți pe la Casa Bolta Rece, dar nu faceți ca mine să mergeți pe nepusă masă, ci dați un telefon de rezervare înainte (+40 232 212 255). Ca sa nu… ”Nu.”.

 

 

 

Despre introducerea turismului cenzitar în România

Despre introducerea turismului cenzitar în România

Am plecat pe traseu o săptămână. Cu turiști. Am așteptat să se mai calmeze lumea după isteria ”Genius Travel”, care nu este singurul faliment din ultimul timp. M-am așteptat ca în acest timp să fie publicate pe site-ul Autorității Naționale de Turism niște clarificări oficiale pentru lucrurile „aruncate” prin presă de doamna Anca Pavel-Nedea – președintele autorității, domnul George Borună, directorul Directiei Generale de Control si Autorizare din cadrul ANT sau domnul Alin Burcea – din alt film, cel al ANAT – Patronatul Asociația Națională a Agențiilor de Turism din România (A.N.A.T.).

Reiau mai jos și aduc la zi o postare scrisă pe Facebook săptămâna trecută, dar care rămâne de actualitate, cât timp pe site-ul ANT suntem informați despre cum doamna Nedea s-a dus la Sibiu să discute despre formarea unor clustere (da, doamnă Nedea, dumneavoastră practic despre asta ați vorbit, despre clustere în turism, iar unele chiar există.

Pe site-ul ANAT aflăm între timp că este extrem de important să știm cine este Edyt Urban și suntem puși să citim revista presei, ca să vedem cât de bine dau pe sticlă unii și alții, iar apoi să ne facem singuri o idee, pentru că se dorește să aflăm din ”Monitorul Oficial”. Asta ne-a transmis după mai multe intervenții arogante domnul Burcea pe un grup privat de Facebook cu câteva mii de agenți de turism înscriși unde lumea îndrăznește să pună întrebări despre câți bani trebuie să scoatem / investim pentru anul viitor, cei care vrem să facem turism.

Postarea a pornit de la un articol din Profit.ro, scris bine si la cald de Liviu Iancu. 

”Pentru o poliță de 100.000 de euro, o agenție trebuie să plătească 3-5% pe an, deci 3-5.000 de euro pe an. „Nu bagă pe nimeni în faliment”, spune Borună. (sursa: Liviu Iancu, profit.ro)

Domnul Borună este un bugetar. Este simplu pentru domnia să se joace cu vorbele și sumele pe care trebuie să le obțină prin muncă alții, printre care si cei care organismul din care face parte ar fi trebuit să îi controleze ÎNAINTE să se dea țepe.

Hai să vedem acum câte start-up-uri în turism receptor vom mai avea în România, de exemplu. Cu ce bani trebuie să începi o nouă afacere?

Câți absolvenți de facultate de turism vor mai avea acum gândul de a-și deschide propriul business?

Toată povestea Genius Travel are două tipuri de victime: turiștii lăsați cu portofelele goale, care între timp vor fi despăgubiți, conform unei știri foarte calde din Ziarul Financiar, și micii touroperatori care au îndrăznit să coexiste cu marii câștigători în cotă de piață locală ai anilor următor: touroperatorii mari, vechi, mulți cu multe filiale care trebuiau să coexiste cu ”ăștia mici” prin provincie. Aceștia mari sunt touropeartorii care au avut norocul să nu le pună cineva niște condiți financiare atât de grele când erau ei la începuturi.

Singurii care rămân pe aceleași poziții de câștig după întreaga poveste sunt asiguratorii, cei puțini, pentru încă un timp. Vor avea mai puține polițe încheiate, fiind mai puține agenții, dar cu valoare mai mare. Tot la bască îi doare. Deși, fiind riscurile mai mici să plătească despăgubirile, s-ar putea să înceapă să li se trezească pofta de încasat bani.

Despre siguranța clientului, hai să ne gândim unde se vor resimți aceste ”contribuții” ale agențiilor care vor plăti cotizațiile? Da, în prețuri.

Așa că trăiască marea piață comună europeană și OTA-urile ieftine, pentru că majoritatea țepelor fantastice au avut la bază tot tarife ”shok” la care românul mușcă mai rău decât știuca la apus. Intr-acolo se vor indrepta clientii cei mai predispusi la tepe.

Apoi a venit minunăția asta de articol pe Hotnews.ro, unde iarăși domnul Alin Burcea aruncă niște date, ca grăunțele la porumbei:

„In septembrie proiectul privind fondul de garantare va fi gata, lucram la el de vreo sase luni, impreuna cu Autoritatea Nationala pentru Turism (ANT). Am discutat si la Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF), este de acord cu proiectul, ne-au oferit consultanta. ANT il inainteaza vicepremierului Costin Borc, care la randul sau il va propune in Guvern”, a precizat Burcea.

Presedintele ANAT spune ca, in cel mai fericit scenariu, proiectul ar putea fi aprobat pana la sfarsitul acestui an si sa fie operational din anul 2017.

Serios, domnule Burcea? Operațional în 2017?

Cer transparență, pentru că este dreptul nostru.

Bun, fraților, nu spune nimeni că nu trebuie să protejăm turiștii! Nu dorește nimeni o piață turistică nesigură și un grad scăzut de credibilitate al agențiilor! Cu atât mai mult, toată lumea își dorește aplicarea legislației europene, pentru că așa este firesc.

Totuși, această faimoasă Directiva UE 2015/2302 a Parlamentului European și a Consiliului  pe care ne-o arată ca bau-bau unii și alții pe la TV ori susținătorii fondului de garantare stipulează niște termene foarte clare de adoptare și aplicare a legislației, adică, astea:

CAPITOLUL VIII

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 28

Transpunere

(1)   Statele membre adoptă și publică până la 1 ianuarie 2018 actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive. Statele membre comunică de îndată Comisiei textul acestor dispoziții.

(2)   Statele membre aplică dispozițiile respective de la 1 iulie 2018.

(3)   Atunci când statele membre adoptă dispozițiile respective, acestea cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o astfel de trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

(4)   Statele membre comunică Comisiei textul principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Între timp, ni se spune (bineînțeles, nu am găsit nicăieri această informație din sursă deschisă și oficială), că România a fost somată de UE să asigure turiștii până în 2017. Bun, dar unde e somația asta? Când au mai fost somații ale UE către RO, colegii de la Bruxelles au dat cu surle și trâmbițe comunicate de presă. Deci, unde găsim și noi somația, care este document public! Știți, UE chiar nu se joacă atunci când e vorba de transparență.

Concluzionând:

  1. Dacă există acte normative care privesc turismul și care vor afecta un număr mare de companii private și angajați în turism, mult mai mare decât cel reprezentat de către Patronatul ANAT (doar 500 de agenții din aproximativ 3000), este necesară urmarea strictă a Legii 52 din 21 ianuarie 2003 – privind transparența decizională în administrația publică –  actualizată în 13 Decembrie 2010
  2. În această lege se stipulează clar și condițiile consultării publice. Dacă pe site-ul Ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri au apărut spre consultare normativele privind cicloturismul, ce ziceți, nu ar fi normal să apară și următoarele schimbări care ne privesc pe cei din agenții, înainte să apară în Monitorul Oficial? Așa ar fi normal să aflăm mai întâi.
  3. Stau și citesc mesajele venite de la ANAT pe mail-ul unei agenții membre. Al naibii să fiu dacă am gasit vreo consultare legată de subiectul de mai sus, vreun mail de liniștire, calmare, explicare către membri. Ei bine, ANAT are o mare problemă de comunicare, iar domnul Alin Burcea, care răspunde zeflemitor, nu pare să dorească un dialog coerent cu cei pe care își dorește să îi reprezinte, direct  – prin statut de membru al ANAT – sau indirect, ca ”lider” al turismului românesc.
  4. Poate se găsește vreo asociație deșteaptă de turism să ceara discutarea in sedinta publica a  actului / actelor normative (ca nu stie nimeni ce vor fi). Doar asociatiile pot face asta. Domnul Burcea ne-a scris ca ANAT nu va apela la acest drept legal.
  5. Totusi, domnul Alin Burcea este singurul care ia decizii in ANAT?  Sa stim daca e dictatura, pentru ca nu prea mai devine interesant statutul de membru pentru agentiile noi. Se pare ca transparenta nu prea exista acolo. Exista comisia care lucreaza la proiect si…atat.
  6. ANT – trezirea! Apreciez ca m-ati sunat a doua zi dupa ce mi-a expirat asigurarea. (Aici nu am fost sarcastic. Chiar e semn bun.)  Licenta era deja in plic sa plece catre voi. Aveti o agentie mai putin. Nu pot sa platesc acum 550 USD nestiind ce bani va mai trebui sa imobilizez suplimentar anul viitor. Stiti(?), in incoming acum facem ofertele pentru 2017. Ce costuri fixe sa includ in tarife? Vrem transparenta decizionala si clarificari. ANAT nu reprezinta intreaga industrie turistica.
  7. Turismul nu trebuie sa fie o industrie cenzitara, ANT. Reglementati mai bine obtinerea licentei. Introduceti o perioada de stagiatura, inainte de a deveni TO. Reglementati modul de functionare al codului CAEN 8230 – e tare neclar.
  8. Drag ANT, luati in calcul ideea unei taxe de timbru pentru pachetele turistice, drept contributie la Fond – daca va exista unul, asa cum exista timbrul verde la electrocasnice – tot rezultat al unei directive UE. Clientul achita oricum contributia.  De la el luam banii si de asigurari si de fonduri. De ce sa nu o facem transparent? Plata s-ar face exclusiv la pachetul de TO. E logic, e normal, e simplu.
  9. Later edit: Domnule Borună, nu ar fi cazul să vă asumați printr-o demisie faptul că nu știați (ca Direcție), câte agenții au asigurarea valabilă? Pentru ce sunteți plătit?

Notă: Aceasta este o părere personală și trebuie citită independent de orice entitate pe care o reprezint sau cu care colaborez.

Un avion de pasageri a aterizat pe o biserică a Mitropoliei din Iași

Un avion de pasageri a aterizat pe o biserică a Mitropoliei din Iași

Notă: În cazul în care job-ul tău este să scrii astfel de titluri, să știi că ești un cretin și asta trebuie să îți servească drept lecție.

Disclaimer: Dacă ați luat literal titlul de mai sus, înseamnă că ne-am obișnuit să avem o presă online de rahat (Poți ”ateriza” pe o biserică?) . Totuși, articolul de mai jos conține fapte și e scris pe bune.

Avion Mitropolia Iasi

Într-adevăr, un avion de pasageri ATR-42-300 al companiei aeriene defuncte Olympic Airlines apare la Iași fix acolo unde te aștepți mai puțin: într-un mozaic de pe Biserica ”Sfântul Gheorghe Vechi”, monument istoric de importanță națională  (IS-II-m-A-04069.02 – numărul de înregistrare din Lista Monumentelor Istorice, anul 2015, județul Iași). Denumirile pe care le voi utiliza sunt cele de stat. Stat secular.

Biserica este cunoscută și sub numele de ”Mitropolia Veche”, iar locașul de cult construit, conform listei menționate mai sus, între 1758 și 1766, a servit drept catedrală mitropolitană a Mitropoliei Moldovei pentru vreo sută de ani.

Minunatul mozaic a fost adăugat în urma lucrărilor de renovare începute în anul 1999. Recunosc, eu doar astăzi l-am observat în toată hidoșenia lui. În compoziția ”artistică” sunt prezentate imagini care ar trebui să ne amintească de un eveniment cu adevărat pentru creștinii (toți, că mai sunt și alții decât ortodocși) din Iași, aducerea la Iași a moaștelor Sfântului Andrei, între 12 și 19 octombrie 1996.

Dai un ban, dar cumperi ceva frumos!

Nu voi lua în discuție modul în care s-a reușit obținerea aprobărilor ca pe un monument istoric de clasă A, de secol XVIII, să fie amplasată o imagine în care apare o piesă de tehnologie de secol XX. Există organe în drept să verifice asta. Sunt sigur că preacuvioasele fețe bisericești au toate acoperirile legale pentru asta. Știți vorba aia, ”Dai un ban, dar cumperi ceva frumos!” Nu vă gândiți la prostii! Mă refeream că au fost angajați în timp de Sfânta Biserică mulți ”civili” care chiar se pricep să facă hârtiile cum trebuie, legal, corect, astfel încât orice aberație binecuvântată să pară normală văzută de un om normal,  din administrație.

În același timp, nu pot să nu remarc mai mult decât îndoielnica valoare estetică a lucrării, care poate fi comparată doar cu niște imagini pe care le-am văzut pe ”Dealul Țiganilor” de la Soroca, unde s-ar încadra perfect. 

Iași, orașul primei…

Mă voi lega în schimb de următoarele aspecte, care mie, ca om de turism, îmi crează mare interes: putem noi de acum să ne lăudăm la Iași cu un nou punct lista de ”primul oraș în care”, cu intrările de mai jos?

  1.  ”Primul oraș din lume care are o biserică monument istoric unde este înfățișat un avion de pasageri / avion de pasageri ATR-42-300”.
  2. ”Singura biserică ortodoxă (? sau poate de orice tip) din lume / din România în care este înfățișat logo-ul unui operator aerian”.
  3. ”Singura biserică ortodoxă din România (lume) unde apare steagul olimpic”.

Toate cele de mai sus pot fi bine combinate cu ”monument istoric” și la fel de aberant sună. Trist de real și aberant. Atât de aberant încât după ce le-am prezentat astăzi capodopera unor turiști din Polonia, mi-au spus că ”este obiectivul turistic din Iași pe care cu siguranță îl vor ține minte”. Da, exact așa!

Mai am o misiune pe care mi-o trasez, aceea de le face cunoscut moștenitorilor Olympic Airlines și grecilor în general că se pot mândri că un avion de-al lor de pasageri apare înfățișat pe pereții unei biserici românești care cu siguranță va mai dăinui multe secole  (dacă nu vin rușii peste noi). Sorin Ruși, mă bazez pe ajutorul tău și al Airlinestravel.ro? Cunoaștem două din trei litere ale indicativului aeronavei: SX-BI*, hai să îl aflăm și pe-al treilea!

Și un cuvânt pentru Î.P.S. Daniel: ”Dacă nu pui matale imaginea de mai jos în Catedrala Mântuirii Neamului, nu e bagaboantă Înalt Prea Sfinția Voastră, mânca-ți-aș!”

Idei pentru catedrală?

Biserica Sf. Gheorghe Vechi Iasi

(Pentru cazuri similare, vă rog nu ezitați să comentați. Disclaimer 2: Acesta articol este rodul exprimării dreptului constituțional la opinie într-o țară teoretic seculară și este scris în nume personal. Rog preacuv/rioșii să mă treacă la blesteme doar pe mine, nu și entități sau persoane cu care interacționez.)

În cazul în care nu vă mulțumesc imaginile mele, puteți să le găsiți aici și pe cele originale, ale proprietarilor Bisericii monument istoric ”Sfântul Gheorghe Vechi” din Iași, unde apare avionul ATR 42-300 Olympic Airlines într-un mozaic: http://ansamblulmitropolitaniasi.ro/istoric/biserica-sfantul-gheorghe-mitropolia-veche .

 

Boicotez delfinariul  Nemo din Chișinău

Boicotez delfinariul Nemo din Chișinău

Boicotez delfinariul din Chișinău și orice alt delfinariu din lume. Vă invit să faceți un exercițiu de lectură – găsiți multe surse pe internet, urmat de unul de gândire și veți face probabil la fel.

Locul delfinilor este în mare, nu într-un bazin ”la standarde europene”, cu apă artificială. Locul delfinilor este în libertate, acolo unde își pot exprima inteligența complexă, uneori chiar mai complexă decât a omului, atunci când vine vorba de supraviețuire, capacități asociative sau lingvistice.

“Whereas cetaceans, in general, are highly intelligent and sensitive, and various scientists who have researched dolphin behaviour have suggested that the unusually high intelligence as compared to other animals, means that dolphins should be seen as ‘non-human persons’ and as such should have their own specific rights and it is morally unacceptable to keep them captive for entertainment purpose.” – Ministerul Mediului și Pădurilor din India

Delfinii sunt persoane non-umane, nu animale. Din ce în ce mai multe țări recunosc acest lucru mai mult sau mai puțin oficial, iar India (2013) a interzis complet capturarea și deținerea cetaceelor (inclusiv a delfinilor) în captivitate în scop de divertisment.

 Din păcate, atât în România, Moldova sau alte țări în care darwinismul ortodox este încă la putere, acest termen este încă  necunoscut, cu toate că încă din anul 2010 tot mai multe voci la nivel mondial cereau drepturi egale între delfini și oameni. În România singurul care se bate este Remus Cernea, pe care îl respect profund pentru încăpățânarea sa de îndoi minți de politicieni corupți.

Dolphins should be treated as non-human „persons”, with their rights to life and liberty respected, scientists meeting in Canada have been told.

Delfinii, parte a familiei Cetacee, au un nivel înalt de conștiință de sine, se recunosc atunci când se privesc în oglindă și gândesc ”Eu sunt acela!”. La fel gândește și copilul dumneavoastră dimineața când se trezește.

Delfinii își îngrijesc și hrănesc un membru al familiei care nu mai poate vâna singur. Lucru destul de rar între oameni în ultimul timp.

Totuși, poate mai mult decât orice argument științific pentru mine a fost privirea delfinului care face ”grevă” pe care am văzut-o adolescent fiind la Constanța. Era singurul delfin rămas la delfinariul românesc ce atunci se chinuia să supraviețuiască. A fost ziua în care pur și simplu a refuzat să lucreze, iar noi, spectatorii, am rămas să privim o focă ceva mai cooperantă.

Atunci, în câteva minute, am înțeles mai mult decât am citit înainte și după asta despre delfini – și am citit multe cărți și am văzut multe documentare. Copil fiind, Jacques-Yves Cousteau m-a plimbat pe toate oceanele lumii.

Vreți să vedeți delfini? Căutați-i în mările și oceanele lumii! Vreți să vă educați copiii? Spuneți-le cum delfinii vorbesc între ei cu sunete ciudate pentru noi, cuvinte pentru ei, pentru a vâna bancuri mari de pește. Spuneți-le copiiilor cum delfinii însoțesc vapoarele, ”călărind” unda de șoc de la prova navei. Spuneți-le adevărul: delfinii nu s-au născut pentru a face tumbe în fața unor spectatori care aruncă bani în buzunarul unui afacerist local care profită de pe urma captivității unor ființe care raționează.

Spuneți-le copiiilor că nu îi duceți la delfinariu pentru că locul acela este o închisoare. Mergeți cu copiii dumneavoastră la închisoare să îi vedeți pe pușcăriași cum dansează? Măcar pușcăriașii au intrat acolo din vină și știu că vor ieși cândva. Acești delfini pușcăriași pe care vor să vi-i prezinte la delfinariul din Chișinău, sau oriunde, au vina de a se fi născut delfini și de a vorbi altă limbă decât a noastră.

Delfinii sunt ființe care gândesc, iubesc, suferă, plâng și trebuie să fie liberi. Asta trebuie să îi învățați pe copiii voștri. La fel, trebuie să îi învățați să ia atitudine împotriva nedreptății.

Boicotați delfinariul din Chișinău și învățaț-i pe copiii să respecte libertatea unor ființe inocente și inteligente. Spuneți-i copilului dumneavoastră că trebuie să învețe bine pentru ca, atunci când va fi mare, să poată călători și meargă să vadă delfinii în mările lumii, acolo unde le este locul, nu într-o cadă mai mare dintr-un delfinariu din Chișinău. Aveți curajul acesta!

Eu boicotez delfinariul Nemo din Chișinău și sper ca acesta să devină o piscină pentru oameni și atât, cât mai curând.

Delfinariu Chisinau

AUDI A7 S LINE de vanzare

AUDI A7 S LINE de vanzare

Se vinde autoturism marca Audi A7 S Line, aflat la Iasi, Romania, cu urmatoarele caracteristici:

  • an fabricatie: 2012
  • kilometri rulati: 70000
  • capacitate cilindrica: 2995cmc
  • combustibil: diesel
  • tractiune: Quattro
  • culoare: gri argintiu
  • jante:  21′ de vara, 19′ de iarna
  • cauciucuri: noi ( pentru ambele sezoane)

Pret: 32000 EUR, usor negociabil.

Autoturismul Audi A7 S Line de vanzare este cel din imaginile de mai jos si a fost utilizat exclusiv in interes de serviciu de catre proprietarul actual. Autoturismul Audi A7 S Line scos la vanzare a fost intretinut doar la service-ul de marca si are toate reviziile la zi.

Pentru informatii suplimentare privind acest  Audi A7 S Line, pus in vanzare la Iasi, va rog sa sunati cu incredere la telefon RO: +40758035304.

Audi A7 S Line de vanzare