Cum vindem Iașiul?

Cum vindem Iașiul?

Turişti în Iaşi? Pentru ce? Hai să nu ne mai amăgim singuri cu apa rece a frumoasei şi parfumatei istorii a „mirobolantei” foste capitală de principat! Din păcate, sau mai bine spus din fericire, turistul modern nu mai umblă de nebun ca să vadă „pietre”, aşa cum al naibii de potrivit spunea mama când mă vedea pe mine, elev fiind, venind extraordinar de încântat acasă cu fotografiile, aproape de carte poştală, ale Stonehenge-ului. (Să nu mă înţelegeţi greşit, mama ştia ce văzusem eu, dar nu suporta să nu mă vadă şi pe mine „că am fost acolo!”. Habar n-avea că puşlamaua îşi va arunca mereu banii pe aparate, pe obiective…)!

Turistul de astăzi pleacă la drum pentru a trăi experienţe! Turistului de astăzi nu îi mai scoţi banii din buzunare pentru Sex, Sand and Sun, oricare ar fi ordinea celor trei, ci trebuie să îi oferi amintiri, senzaţii, trăiri reale. Bine, recunosc, în Seychelles m-aş duce pentru oricare dintre ele, pentru că au cu ce!

Televiziunea, media în general, au transformat viaţa noastră într-o continuă nevoie de spectacol, fie că ne dăm seama de asta sau nu. De ce mergem la Paris? Pentru Turnul Eiffel pe care îl putem vedea pe „net” sau din avion în zbor spre Charles de Gaulle? Nu, mergem la Paris, la Praga, la Viena, pentru că înşişi turiştii din jurul nostru creează spectacolul străzii, al atmosferei.

Din nefericire, Iaşiul nu va fi prea curând Viena, nu va fi nici măcar o Pragă sau o Budapestă la scară redusă. Iaşiul nostru a fost distrus de arhitecţii comunişti lăsaţi să se joace cu puţa-n-nisipul istoriei şi să îşi bată joc de ceea ce am vrea acum să fie centrul Iaşiului. Uitaţi-vă doar la dezastrul arhitectonic numit „Centrul Civic”!

Dacă vrem să vindem oraşul acesta, fără a ne priponi calul creativităţii de Palas-ul care trebuie să devină, pentru că asta e, nu-l mai dărâmă nimeni, un centru modern, alternativ al Iaşiului, centrul turistic, centrul pe care să îl vedem în fotografii care să facă de Crăciun înconjurul web-ului, este zona Cuza-Vodă – Filarmonica -Teatru – Mitropolie – Roznovanu! Acesta este centrul Turistic al Iaşiului (scris corect cu „i” după „ş”!!!). Aici trebuie să apară cafenele, magazine de suveniruri, aici trebuie să existe animaţie!

Urcaţi în Restaurantul Panoramic, la Hotel Unirea. Uitaţi-vă în jur şi număraţi clădirile monument-istoric de pe o rază de un kilometru. Număraţi apoi blocurile! Uitaţi-vă pe strada Lăpuşneanu. Merită ea promovată ASTĂZI ca simbol al oraşului? Iaşiul trăieşte turistic într-un trecut inadaptat pieţei şi chiar proprii. Iaşiul nu poate să devină un punct de atracţie pe harta agenţiilor turoperatoare dacă este în continuare promovat în HALUL în care se face acest lucru, fără identificarea valorilor reale din punctul de vedere al cerinţelor pieţei care, până la urmă, stabileşte grila de valori!

În primul rând, Iaşiului îi trebuiesc monumente vii, evenimente de amploare, de prestanţă, de clasă. Nu vom vinde ca oameni de turism niciodată „Sărbătorile Iaşiului”, acest monumental bâlci din octombrie, vreunei agenţii care să îşi tragă traseele autocarelor cu 200 de kilometri mai la est pe hartă pentru a le arăta turiştilor suedezi corturile cu „prostioare mici şi scumpe” ,înşirate pe străzile cele mai circulate ale oraşului mirosind a sarmale!

Să le arătăm ce altceva în octombrie?

O coadă la o biserică? La Torino au mai văzut aşa ceva şi măcar au fost câteva filme şi teorii ale conspiraţiei să trezească un pic intereseul pentru relicvă.

Un foc de artificii lălăit? Pot să vadă artificii la Chalon-dans-la Rue în cadrul unor incredibile spectacole de stradă care au fost văzute până acum în România doar la Sibiu, iar de curând au început şi în Bucureşti!

Un concert cu play-back? Nici măcar ieşenii nu mai vin la aşa ceva!

Parcul Copou? Aţi fost în parc la Londra? Nu mai vorbesc de Cişmigiu sau Romanescu, de mai aproape!

Nenorocitele astea de „sărbători” trebuie să devină minore ca importanţă pe lângă ceea ce trebuie să se întâmple în Iaşi în restul anului!

Haideţi să ne trezim şi din acea minunată vrajă numită „muzeele Iaşiului”! Aportul de valoare pe care acesta îl pot aduce unui pachet turistic este unul de „valoare adăugată”! Muzeul Literaturii, Bojdeuca, Muzeul Unirii, sunt obiective cu o mult prea mică însemnătate pentru un turist străin, iar acum, încet-încet, şi pentru un român. Ele sunt pe verso-ul listei de „ce să văd într-un oraş”. Cap de listă aici ar trebui să fie Filarmonica, Opera, Teatrul! Ştiţi cât costă un bilet la un concert al unei filarmonici bune afara? Din păcate, dragi români, istoria noastră naţională nu este atât de faimoasă şi nu va interesa niciodată într-atât încât să poţi pune pe cineva să plătească poate mii de euro pentru a se abate la Iaşi. Teiul lui Eminescu înseamnă ceva. Pentru cei care mai citesc. Pentru cei care mai citesc poezie!

Iaşiului îi trebuie viaţă! Iaşiul are un potenţial incredibil turistic, dar nu gol, vidat de viaţă cum este el acum. La Iaşi nu se întâmplă nimic! O fi din cauză că taxa locală de cazare se pierde undeva în eter şi că nu există un fond de investiţii într-o agendă cultural-sportivă care să dea şanse celor care vor şi pot să mişte nişte idei să nu pornească de la buzunarul propriu?

M-am săturat să tot aud diverşi „promotori” vorbind despre cât de multe monumente are Iaşiul! Vreţi să vă spun un secret? Un ghid bun poate să le parcurgă în două ore, cu poveşti cu tâlc ţesute, reale sau nu, dar numele boiernaşilor ieşeni nu vor apărea niciodată pe vreun blog de turism de afară pentru că nimeni nu va şti să le pronunţe. De ce s-ar sinchisi? Poate Eiffel va ridica vreo câteva sprâncene. Cine mai ştie de Greta Garbo? Cine a fost…cine? Noi stim doar de unul Bieber!

Golia e un proiect care mişcă intens, e viu, se ÎNTÂMPLĂ! La fel nebunia de anticariat a domnului Grumăzescu sau centrele culturale străine! Iar doamna Rancea apare în presă pentru că deranjează prin iniţiativă şi muncă molcomitatea „firească” a lucrurilor la Operă!

Noapte bună şi un Iaşi cu viaţă!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *