Ieșeni, trezirea! Clujul nu este un oraș mare!

Ieșeni, trezirea! Clujul nu este un oraș mare!

Astă seară într-o postare pe Facebook a unei companii care dezvoltă un proiect imobiliar major pentru Iași am regăsit sintagma ”Iașiul este noul Cluj”. Da, scot din context. Contextul chiar nu contează.

Nici măcar numele companiei nu e relevant – putea să scrie oricine acel text -, mai ales că postările mele primesc lejer mai multe lecturi decât like-uri au ei prin sociale.

Această comparație aproape eternă cu Clujul (ni se pare nouă așa, dar e destul de tânără), arată cât de provinicial este acest patriotism local al Iașiului, cât de ”capra vecinului” este privită problema concurenței pe piața investițiilor și a dezvoltării Iașiului. Dumnezeule, câtă frustrare în comparația asta cu Clujul!

Crede cineva că își pun clujenii problema în sensul ”trebuie să fim mai tari ca Iașiul”? Credeți că durerea că Iașiul are Pelerinajul Sfintei Parascheva a existat vreodată la Cluj și au plâns vreodată hotelierii și oamenii de turism că vor și ei niște moaște atât de ”cool”? Sau că nu mai pot dormi managerii din IT clujeni de lista primelor lucruri înfăptuite ”cândva” pentru prima dată la Iași? În trecut!

Realitatea tristă e că aceste amănunte sunt interesante doar în ghidurile turistice și în poveștile ghizilor de turism. Atât. Economia trăiește din prezent, iar dezvoltarea din viitor și din exemple de bune practici și din concurența pe o piață care de mult nu se mai mărginește la granițele unei țări sau orgoliile unor regiuni.

Clujul are, oficial, cu aproape 100000 de locuitori mai puțin decât Iașiul. Cu toate astea are un stadion modern, o industrie hard si soft care face o căruță de bani, proiecte culturale cum la Iași încă nu visăm. De ce?

Clujul, spre deosebire de Iași, a scos capul din curtea vecinului. Clujul nu se întrece cu Iașiul, cu Timișoara, nici măcar cu Bucureștiul. Clujul se uită la exemple de bune practici și își spune ”Vreau și eu metrou, pentru că mă ajută, pentru că eu am nevoie de el ca să mă dezvolt!”. Ați auzit vreodată vreun clujean frustrat că Bucureștiul are metrou și că vor să facă din Cluj un nou București? Nu. Clujul se dezvoltă pentru clujeni, conform nevoilor lor. Și da, nevoile cetățenilor diferă de la oraș la oraș!

Atunci, de ce încă mai auzim prostia asta despre Iași? De ce ne uităm cu invidie la Cluj, dar nu ne uităm în primul rând cu cine ne concurăm ca oraș cu adevărat, deși nu ne place să o recunoaștem.

Păi, ne concurăm cu Chișinăul, un monstru în curs de trezire, cu o zonă metropolitană cu aproape un milion de locuitori. Da, Chișinăul acela pe care jumătate din ieșeni l-au vizitat doar din spusele ziariștilor și știrilor de de la TV (de unde și Andrei Năstase a ajuns să fie cetățean de onoare la Iași).

La 140 de kilometri de Iași există o capitală de țară, care atrage privirile lumii mai mult decât o va face Clujul prea curând. Există o capitală de țară cu universități, oameni bine pregătiți, o foame de salarii care să te convingă să stai acasă, un sistem birocratic mai eficient decât cel românesc, dar mai ales ambasade și instituții internaționale, inclusiv donatori, care vor turna bani ca orașul Chișinău și Republica Moldova în sine să atragă investiții. Și asta deja se întâmplă, mai ales în outsourcing sau turism.

Acești donatori au tot interesul ca Moldova să fie sinonimă cu Chișinăul, nu cu Iașiul. Ori, în turism anul viitor se va înființa un nou organism care va avea 12 milioane de dolari de cheltuit în următorii ani pentru dezvoltarea turismului în Republica Moldova. 12 milioane de dolari. Cât investește guvernul României în turismul din Regiunea Nord-Est? Adică din… Moldova?

La 5 ore cu mașina de Iași, port la Marea Neagră, e Odesa. Un oraș superb, cosmopolit, turistic, curat, cu peste un milion de locuitori în limitele sale. Zona metropolitană cât are? Bună întrebare…

Veți spune că Ucraina nu e un competitor pentru România. Greșit! În anul 2018, țara cu cea mai mare creștere a turismului de afaceri în Europa de Est este… Ucraina, cu un coeficient de aproape 20% față de anul precedent. România e pe plus, dar cu jumătate din acest procent. Ori, această creștere se vede la Odesa.

Fix în mijlocul orașului, în zona turistică, la prânz dai nas în nas cu IT-iștii de la Ubisoft. Dacă ai jucat măcar un joc pe PC în viața ta, știi cine sunt. Știi că la Iași nu sunt. Sunt însă la București și la Craiova. Deci, nu la Cluj.

Și ar mai fi Polonia, Georgia, Bulgaria, Serbia, Azerbaijan cu multe, multe alte orașe din țările astea cu care Iașiul într-adevăr concurează. Și ce fac toți ceilalți? Se uită cumva la Cluj cu jind? Nu.

Azerbaijan. Da, Azerbaijan. Nu petrolul le-a adus câștigarea unui congres de cosmonautica de 6000 de delegați, ci faptul că au Convention Bureau unde au angajat un austriac drept manager și niște oameni care știu să facă treaba asta. Doamne, până și dictatorii își dau seama că meritocrația și numirile politice nu se pupă! Nu, la Iași nu avem Convention Bureau. Aici încă mai confundăm industria evenimentelor cu turismul.

Toate aceste orașe se uită la cei pe care vor să îi ajungă din urmă nu cu cinci sau zece ani, ci cu un sfert de secol. Înveți mobilitate urbană din Bruxelles sau Frankfurt și o implementezi cu adevărat inteligent, nu ca ”sistemul de trafic” din Iași. Planifici punerea în valoare a elementelor istorice și dezvoltarea vieții culturale dintr-o arhitectură mixtă ca la Berlin, înveți să dezvolți un oraș universitar, dar și industrial ca în Oxford.

Poate nu sunt cele mai bune exemple, dar ideea e aceasta. Te uiți mai sus decât un nivel mediocru.

Pentru că da, comparând cu marii jucători urbani ai Europei, Clujul este un jucător mediocru. Stați liniștiți, și Bucureștiul tot la fel. Încă suntem o țară cu ”handicap”, cum se spune la cursele de cai.

Depinde doar care e calul pe care vrei să îl ajungi din urmă și pentru care te antrenezi. Ultimul din coadă sau cel din frunte. Poate nu îl prinzi, dar sigur ajungi mai sus decât dacă ai obiective mici. Așa că, vorba moldovenilor, ”să lăsăm jălea” și să nu ne mai uităm așa de des la Cluj ca bărbații frustrați la puța altuia la pisoar.

Moldovenii sunt români. Acelaşi neam, aceleaşi obiceiuri.

Moldovenii sunt români. Acelaşi neam, aceleaşi obiceiuri.

Ziua de astăzi nu ştiu ce îmi demonstrează mai tare: faptul că sunt „zen” şi nimic nu îmi poate strica dispoziţia de a dedica timpul liber lucrurilor importante (a.k.a. plimbările cu căţeii) sau că mi-am dovedit încă o dată că Moldova e fix o Românie mai mică, unde poţi vedea mai clar şi mai dur caracteristicile noastre de neam.

Pe scurt, românii din România, şi cetăţenii Republicii Moldova se caracterizează prin:

  • ospitalieri (naturaleţe, cei de la est de Prut, comercială, cei de la vest de Prut)
  • kombinator („facem noi să fie bine, ca să nu fie rău” / „Ia-n-ascultă, am eu o idee”)
  • strângători (orice are sub 200kg şi poate fi mutat de pe loc, o să dispară repede din orice loc vizibil. Ce-i drept, sansele sunt mai mari in Basarabia decat in Iasi.)

Caroce, mi s-a furat al treilea scuter în trei ani de când sunt în Moldova. Şi nu că n-ar fi fost al doilea furat de pe o şosea circulată (Calea Ieşilor) sau că se găsea fix la 50m de intrarea într-o secţie de poliţie.

Toată tărăşenia e că am rămas cu motorul în pană miercuri noapte şi aveam altele pe cap, astfel încât nu am putut să merg să îl recuperez. Şi da, eram conştient că e foarte posibil astăzi să nu îl mai pot găsi. Asta pentru că în Moldova de fiecare dată când parcam un scuter undeva, plecam cu gândul că e posibil să nu îl mai găsesc. Pentru că… suntem români.

Pentru că aici, în Moldova, toată lumea te atenţionează că se fură. Şi atunci mă întreb de ce naiba vin unii deştepţi şi dau vina pe romi că se fură în România? Aici nu prea sunt romi. Nici măcar ăia de la Soroca nu se pun la socoteală că sunt rămaşi de sămânţă să avem ce le arăta turiştilor. (A propos, „La Castelele” din Ciurea sau Grajduri bat dealul din Soroca la fund aşa cum bate National Geographic orice blogger de turism.)

Revenind, dacă aici se fură ca-n codru, dar nu sunt romi, atunci cine fură? Da, tot ai noştri fraţi. Suntem un neam şi asta ne ocupă tot timpul.

Avem de ambele părţi ale Prutului aceleaşi obiceiuri, aceeaşi educaţie genetică a descurcăreţului. Suntem produsul unor regimuri bolnave (fanariot, rus, otoman,comunist, de tranziţie), iar sechelele astea sunt la fel peste tot, de la relaţiile de afaceri, până la dilema femeii care vrea să fie iubită şi preţuită, dar de un sponsor.

Suntem acelaşi neam pentru că ne iubim ţara doar când plecăm din ea, muncim de rupem peste hotare, nu vrem să ne întoarcem acasă, dar vrem să facem ordine pentru cei rămaşi, îi urâm pe ai noştri (cei din Moldova pe cei din România şi invers) pentru că sunt oglinda propriei noastre familii.

Aşa că fraţi români, da, Moldova e superbă, ospitalieră, dar se şi fură, că-s de-ai noştri.

Moldovenilor le spun atât: de fiecare dată când îmi va spune cineva de aici că îi urăşte pe „români”, zâmbetul meu nu va fi unul prefăcut, ci de milă.

Acum e timpul pentru o plimbare în cel mai frumos şi sigur oraş de pe planetă. Pentru că aici nu trebuie să te temi să te plimbi pe străzi. Aici trebuie doar să te temi să nu laşi chestii mici la vedere.

P.S. Celui care a furat-o pe Bella îi transmit că avea carburator nou, simeringuri la fel, dar actele sunt la mine şi era singura roşie de modelul ăsta din Chişinău. Habar nu am dacă am rămas în pana prostului sau ceva intern. Nu mergea indicatorul de combustibil.

 

Să regăsim parlamentarii Marii Uniri din Moldova

Să regăsim parlamentarii Marii Uniri din Moldova

Autoritatea Electorală Permanentă (din România)  invită societatea civilă să se implice în realizarea unei monografii a alegerilor din anul 1919 pentru primul Parlament al României Mari, AEP propunându-și să marcheze Centenarul Marii Uniri printr-un demers colectiv de reconstituire a unui moment de referință pentru istoria democrației noastre.

Mai jos, am extras lista parlamentarilor din dreapta Prutului aleși în anul 1919. Haideți să îi redescoperim și să regăsim poveștile lor, cu mândrie!

Pentru a reda imaginea completă a configurației primului legislativ ales după înfăptuirea Marii Uniri este nevoie, pe lângă referințe istorice specifice, și de date referitoare la fiecare deputat și senator. În acest sens, este utilă orice informație validă care poate completa fișa biografică a fiecărui parlamentar (fotografii, nume și prenume, studii, carieră profesională și politică, stare civilă, ideologie, surse bibliografice etc). Multe astfel de informații pot fi găsite în presa vremii, locală și centrală, în arhivele publice locale, în arhivele personale sau în memoria urmașilor.

Accesul personalului AEP la aceste surse fiind limitat, invităm pe toți cei care dețin informații despre oricare dintre parlamentarii aleși în anul 1919 să le transmită Autorității Electorale Permanente la adresa de e-mail centenar.alegeri@roaep.ro

Menționăm că aportul cetățenilor la realizarea acestei monografii în format print și electronic va fi recompensat cu menționarea numelor acestora în caseta colectivului redacțional și în publicarea lor pe pagina oficială de Internet a AEP.

Membrii din dreapta Prutului ai primului Parlament al României Mari:

Bălți – 12 deputați + 5 senatori

  1. Rusu Ion – Partidul Țărănesc (lista 1)
  2. Pelivan Ion
  3. Crihan Anton
  4. Nața Alexandru
  5. Buzdugan Ion
  6. Popovici Efimie
  7. Pântea Gherman
  8. Calistru Dionid
  9. Leanca Costache
  10. Frunză Ilie
  11. Bolocan Grigorescu
  12. Carașevici Arseni – Partidul Democrat Muncitor (lista 3)

Cahul – 7 deputați + 3 senatori

  1. Const. F. Petrescu – Conservatori Naționaliști și Liga Poporului Basarabean (lista 2)
  2. Iacob Algauzean
  3. Teodor Donciu
  4. Haralambie Vizanti
  5. Ion Inculeț – Partidul Țărănesc (lista 1)
  6. Suruceanu Nicolae
  7. Gâsca Gheorghe
  8. Mocanu Nicolae – Liga Poporului Basarabean (lista 2)
  9. Narli Alexandru
  10. Balbareu Ioan – Partidul Țărănesc (lista 1)

Cetatea Albă – 12 deputați + 5 senatori

  1. Ion Inculeț – Partidul Țărănesc (lista 2)
  2. Ștefan Ciobanu
  3. Daniel Bitlan
  4. Temistocle Duma
  5. Diamof Teodor
  6. Daniel Erdiman
  7. Gheorghe Mare
  8. Liviu Marian
  9. Călărași Nichifor
  10. Sergiu Niță – Indepenendeți (lista 3)
  11. Constantin Stere
  12. Iohanes Gherstenberger

Chișinău – 12 deputați + 5 senatori

  1. Dr. Ciugureanu Daniel – Partidul Țărănesc (lista 1)
  2. Pelivan Ion
  3. Țanțu Vasile
  4. Cojocariu Teodosie
  5. Moldovanu Grigore
  6. Bivol Constantinescu
  7. Jereghie Teodor
  8. Costin Ion – Partidul Democrat Muncitor (lista 3)
  9. Trofimov Vladimir
  10. Preot Ion I. Stâncă – Partidul Democrat Independent (lista 2)
  11. Dimitriu I. Gheorghe
  12. Ludovic Dauș – Independent (lista 5)

Hotin – 10 deputați + 4 senatori

  1. Dr. Daniel Ciugureanu – Partidul Țărănesc (lista 1)
  2. Iancu Meilic Meilicsohn
  3. Alex. Morariu
  4. Policarp Bețeanu –
  5. Pavel Kitaigoroski
  6. Constantin Siemenițki (Lungu)
  7. Mihail Calistru
  8. Ștefan Scutelnicu
  9. Constantin Nae
  10. Profir Fala

Ismail – 5 deputați+

  1. Ștefan Ciobanu – Partidul Țărănesc (lista 1)
  2. Ștefan A. Untilă
  3. Ion I. Tomov
  4. Mihail Vântu
  5. Toma Bejan

Orhei – 11 deputați + 4 senatori

  1. Preot Pavel Gugiuma – Partidul Țărănesc (lista 1)
  2. Nicolae Iorga
  3. Vasile Barca
  4. Pantelimon Halipa
  5. V. Muscinski
  6. Ioan Plămădeală
  7. Ion Zaporojan
  8. Ion Morariu – Independenți (lista 2)
  9. Anton Sârbu
  10. Eugeniu Niță
  11. Chiril Guiciujna

Soroca – 12 deputați + 5 senatori

  1. Pantelimon Halipa – Partidul Țărănesc (lista 3)
  2. Secară Vasile
  3. Sfeclă Petru
  4. Scobiola Andrei
  5. Munteanu Vasile
  6. Barca Teodosie
  7. Bivol Vasile
  8. Rusu Leon
  9. Cazacliu Grigore
  10. Calistru Harion
  11. Iancu Teofil
  12. Goian Pantelimon

Tighina – 9 deputați + 4 senatori

  1. Teodor Huțu – Independent (lista 2)
  2. Erhan Pantelimon – Partidul Țărănesc (lista 1)
  3. Dragomir Dumitru
  4. Bulat Potop
  5. Vasile Stroescu
  6. Văluță I. Ion
  7. Sidoreanu Constantin
  8. Stoianoglu Nicolae
  9. Văleanu Alexandru

 

Destinația Moldova: adevăr sau provocare

Destinația Moldova: adevăr sau provocare

De ceva timp le spun colegilor din turismul moldovean, adică de la stânga Prutului, că aici avem noroc din două puncte de vedere.

Primul este că potențialul turistic este clar, divers și foarte bine adaptat pieței actuale unde turiștii se întorc la rădăcini, caută activități, ospitalitate, naturalețe și autenticitate. Al doilea ar fi că, pe malul drept al Prutului, ”Moldova” ca destinație turistică, este momentan un cuvânt frumos, nu un brand. Acest lucru nu li se datorează muncii colegilor din Republica Moldova, ci culturii ”caprei vecinului” și dezorganizării industriei de turism din regiunea de Nord-Est a Româmâniei.

Scriu acest articol pentru că astăzi au apărut două articole în presa ieșeană:

  1. începe iar distracția legată de numele Aeroportului Internațional din Iași http://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/concurs-de-solutii-pentru-a-da-un-nume-aeroportului–167400.html
  2. și vestea cea bună, care vine de la Primăria Municipiului Iași: Promovarea podgoriilor ieșene trebuie să devină un element esențial în strategia de turism a municipiului Iași http://curierul-iasi.ro/municipalitatea-propune-o-strategie-de-promovare-podgoriilor-iesene-22292

Acum e momentul la care trebuie să gândim împreună, pentru că, realmente, destinația Moldova este una, indiferent de granițe. Oricât se chinuie unii ”lingviști” să ne introducă traduceri diferite pentru același cuvânt, ”Moldova” e Moldova oricum ai spune-o. Chiar, dacă poate să îmi spună și mie cine a inventat inepția de diferențiere a Moldovei de la stânga Prutului de cea din dreapta Prutului cu ”Moldova” și ”Moldavia” în engleză, franceză și alte cele, să mi-l arătați și mie, ca să îl ciuruiesc mediatic. Moldova e Moldova, pe română, engleză, franceză, oricum i-ai spune.

Totuși, internațional, destinația turistică recunoscută acum, este Moldova, adică Republica Moldova. Ce se va întâmpla peste viitor?

Se va trezi oare gigantul adormit al turismului românesc și va exista o organizație de management al destinației Moldova în curând? Va ști Agenția Națională a Turismului din Republica Moldova să răspundă acestei provocări?

Vom afla. Cândva. Pe banii oamenilor din turismul moldovenesc și ai turiștilor.