Destinația Moldova: adevăr sau provocare

Destinația Moldova: adevăr sau provocare

De ceva timp le spun colegilor din turismul moldovean, adică de la stânga Prutului, că aici avem noroc din două puncte de vedere.

Primul este că potențialul turistic este clar, divers și foarte bine adaptat pieței actuale unde turiștii se întorc la rădăcini, caută activități, ospitalitate, naturalețe și autenticitate. Al doilea ar fi că, pe malul drept al Prutului, ”Moldova” ca destinație turistică, este momentan un cuvânt frumos, nu un brand. Acest lucru nu li se datorează muncii colegilor din Republica Moldova, ci culturii ”caprei vecinului” și dezorganizării industriei de turism din regiunea de Nord-Est a Româmâniei.

Scriu acest articol pentru că astăzi au apărut două articole în presa ieșeană:

  1. începe iar distracția legată de numele Aeroportului Internațional din Iași http://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/concurs-de-solutii-pentru-a-da-un-nume-aeroportului–167400.html
  2. și vestea cea bună, care vine de la Primăria Municipiului Iași: Promovarea podgoriilor ieșene trebuie să devină un element esențial în strategia de turism a municipiului Iași http://curierul-iasi.ro/municipalitatea-propune-o-strategie-de-promovare-podgoriilor-iesene-22292

Acum e momentul la care trebuie să gândim împreună, pentru că, realmente, destinația Moldova este una, indiferent de granițe. Oricât se chinuie unii ”lingviști” să ne introducă traduceri diferite pentru același cuvânt, ”Moldova” e Moldova oricum ai spune-o. Chiar, dacă poate să îmi spună și mie cine a inventat inepția de diferențiere a Moldovei de la stânga Prutului de cea din dreapta Prutului cu ”Moldova” și ”Moldavia” în engleză, franceză și alte cele, să mi-l arătați și mie, ca să îl ciuruiesc mediatic. Moldova e Moldova, pe română, engleză, franceză, oricum i-ai spune.

Totuși, internațional, destinația turistică recunoscută acum, este Moldova, adică Republica Moldova. Ce se va întâmpla peste viitor?

Se va trezi oare gigantul adormit al turismului românesc și va exista o organizație de management al destinației Moldova în curând? Va ști Agenția Națională a Turismului din Republica Moldova să răspundă acestei provocări?

Vom afla. Cândva. Pe banii oamenilor din turismul moldovenesc și ai turiștilor.

 

 

Să ne vedem de oile noastre în turism

Să ne vedem de oile noastre în turism

Scriu astăzi pentru colegii din ”provincie”, care nu putem și nu avem cum să mergem la toate ”comitetele și comițiile” Înaltei Porți a turismului de la Bucureși, formată dintr-un cocktail destul de inflamabil de asociații mai mult sau mai puțin patronale, agenții guvernamentale și minister(e).

Tendința omului de turism din ”provincie” este să depindă, în acest caz, de informația pe care o primește prin presă, Facebook sau latrinograme. Ori, dacă este să ne uităm la articolele de presă din ultimele săptămâni, la declarațiile de presă ale domnului Alin Burcea care atunci când exact oameni din turism (Infotripiștii) îi adresează întrebări, îi tratează cum am scris aici, atunci deja impresia generală este că avem in Mircea Titus Dobre un blestem aruncat asupra turismului românesc de care doar cavalerul în armură (sau ie de ciobănaș, dacă îmi aduc bine aminte niște felicitări de Crăciun) din vârful ANAT ne poate salva.

Doar că eu am stat față în față cu dl. ministru al Turismului pe 9 iunie 2017, la Tg. Ocna și simt nevoia să scriu ceea ce cred văzând o discuție deschisă, pe față, între vreo 70 de oameni de turism din Bacău, la care s-au adăugat un sucevean din Iași și un oltean din Chișinău, și un om despre care eu cred că cineva vrea să credem că a făcut-o de oaie.

Să încep cu ce căuta olteanul din Chișinău acolo. M-am dus pentru că am o problemă fixă și împuțită tare: vămile Albița și Sculeni, mizeria din ele (WC-urile insalubre), tratarea cu superioritate a pasagerilor și turiștilor din Republica Moldova – chiar dacă sunt cetățeni români –  de către personalul celor două instituții cu care ai contact acolo, timpii idioți de așteptare la punctul de trecere a frontierei în sezonul vacanțelor din Moldova, când se toarnă turiști spre Târgu-Ocna, Slănic Moldova, Sovata, Bucovina, și vara, când incoming-ul din Republica Moldova se mută și spre România cu turiști străini care vin spre cea mai apropiată capitală din zonă, care nu este Bucureștiul. Acestea sunt lucruri pe care am încercat să i le semnalez și domnului Alin Burcea anul trecut, la care am primit o durere în cot ca răspuns. O spun franc și fără teamă: dacă pe aici treceau charterele touroperatorilor spre Grecia, interesul era mai mare!

I-am cerut domnului ministru,, din partea Asociației Naționale pentru Turism Receptor în Republica Moldova (ANTRIM), să facă tot ce îi stă în putință ca să nu ne mai fie rușine să aducem turiști prin Moldova în Uniunea Europeană. Ce se întâmplă la această frontieră este scandalos, iar Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice mai are și nesimțirea necesară să declare pentru TeleM Iași că e vina turiștilor că o instituție a statului nu poate găsi soluții, chiar și cu plată, pentru a crea condiții SALUBRE, în două vămi. La Oancea de ce se poate, domnilor funcționari de stat.

I-am reamintit, ca român, că anul viitorul e Centenarul Marii Uniri, iar ca om de turism, cel mai bun cadou de aniversare pe care Departamentul Centenar al Guvernului României poate să îl facă românilor de peste Prut este civilizarea frontierei. I-am reamintit domnului ministru că Centenarul Unirii Basarabiei cu România este ceva mai devreme, pe 27 martie 2018. Cetățenii români de peste Prut merită tratament demn la frontieră în anul marii aniversări. Dacă primim cadou un monument, o să facem pipi pe el, că toaletă canci.

Am găsit înțelegere, atenție și respect pentru problematică. Am primit sprijinul colegilor din județul Bacău în argumentare și le mulțumesc din suflet pentru asta. Ei simt cu adevărat turismul dinspre Republica Moldova.

Atitudinea domnului ministru este una de manager. Își scrie frumos pe foaie ideile, răspunde. Nu îl domnesc din pupincurism, ci din obișnuința respectului în limbaj pe care o am din presa britanică și franceză. Adică unde mai e presă, ca breaslă.

Nu pot să neg faptul că m-am bucurat când am auzit acum câteva săptămâni că se vor închide birourile de promovare turistică din străinătate. Acolo la promovare@mturism.ro era un cancer care ne omora pe toți. Începând cu totala ineficiență a acestor birouri (rapoarte știm toți să scriem), mai ales în ceea ce privește cunoșterea modului de funcționare a pieței de turism (un jurnalist în turism sau un blogger nu va fi niciodată specialist în turism și nu va ști cum să facă o vânzare activă a unei destinații către profesioniști) și cu modul anemic de animare a standurilor României la târgurile de turism, totul mergea prost.

Rezum aici, câteva puncte pe care le-am mai spus și scris, pe șleau, și pentru care am auzit că sunt un ”agitator” sau ”rebel”:

  • acum câțiva ani România a fost exclusă de la IMEX  pentru neplata facturii de stand
  • la WTM Londra România a fost suspendată de pe site pentru plata facturii de stand exact când se făceau programările pentru întâlniri. Am fost reporniți cu 7 zile înainte, când jocurile erau deja făcute
  • de Chișinău se ocupă Biroul de Promovare de la Moscova
  • de târgul de la Tel Aviv se ocupa în 2013 Biroul de Promovare de la Madrid
  • răspunsul pentru înscrierile la expoziții anul trecut au fost primite după 6-7 luni de la trimiterea documentației, cu insistențe
  • dacă primești un răspuns de la promovare@mturism.ro trebuie să te consideri privilegiat
  • la întâlnirea WTO de anul trecut sper că numele meu nu apare pe lista participanților, pentru că m-am retras când am aflat că ANT ne roagă să nu venim pentru că eram la umplutură ca să le iasă numărul de pax pentru bugetul total. Nu, nu poți organiza evenimente cu sumele din caietele de sarcini SF de pe site-ul fostului ANT. Chiar, de ce ANT nu publica niciodată și numele câștigătorilor de licitații ca să știm și noi cine sunt performerii în bugete de turism din România? Pe bune, oamenii ăia merită o statuie dacă pot organiza două coffee break complexe / zi cu vreo 6 ron de persoană. Colegii care au mers, ia spuneți, ați apucat ceva la prânz? De cina de întâmpinare nu mai zic nimic, știu că ați fost dați la o parte, deși în scripte apăreați mulți dintre voi la număr. A fost ciudat să primesc telefon de la ANT să nu merg la o parte din program, iar WTO să îmi scrie la 15 minute după să îmi reconfirme întreg programul. Bine, ei sunt niște proști, nu știu cum se lucrează la noi.
  • numărul de telefon de la promovare@mturism.ro era la fel de inexistent

Sunt lucruri pe care i le-am spus si domnului ministru la Tg. Ocna. Sunt răspunsuri pe care le-am primit și pe care nu le-am găsit în presă:

  • se cauă un sediu pentru Minister, ca să nu mai existe problema actualei dispersii a personalului în clădirea Ministerului Transportului;
  •  vor fi înființate birouri noi de promovare, cu altă organizare. Am reținut, printre altele Beijing, Varșovia, Chișinău. Eu am propus să fie chiar sub formă de licitație – prestator de servicii, firmă locală de marketing al destinației. Ar fi o variantă. Dacă Israel face asta, de ce să inventăm noi roata?
  • va exista un sistem de gestiune electronică a corespondenței și documentelor
  • pe Promovare sunt posturile scoase la concurs – dați sfoară în țară!
  • se va face o selecție mai riguroasă a expozițiilor unde se participă. Asta trebuie citit ca: bugetul va fi împărțit pentru un ROI mai bun la cele care se participă! Revenim la rapoarte…

De vouchere ați citit deja in Agerpress. De garantare, însă nu, despre Legea Turismului, la fel.

Legea Turismului va fi supusă dezbaterii publice cât de curând. Asta e foarte important! Fiecare din noi vom avea dreptul să ne expunem opinia, ceva ce dl. Burcea nu își dorea în iarnă legat de fondul de garantare. Trageți dumneavoastră aici concluzia.

În loc de de concluzii arunc niște întrebări:

  • De ce ziariștii noștri – unii dintre ei chiar foarte stăpâni pe subiectul turismului – nu au publicat nimic atunci când situația suspendării României la WTM era în toi și aveau toată informația necesară să scrie ceva care să rupă, dar acum scot oaia în fața, pornind mai mult de la interpretare – trunchiere a unei discuții?
  • De ce deranjează adevărul că structura ANT era una ineficientă și care a permis falimente răsunătoare, și trebuie reconstruită de la temelie, cu materiale noi? Se pierd cumva niște relații?
  • De ce atunci când citești presa ai impresia că ai un incompetent ca ministru al Turismului, dar față în față discuți cu un manager care gestionează resurse ca în mediul privat?
  • De ce trăiesc cu impresia că anumite persoane refuză în continuare să vadă soluții alternative la Fondul de Garantare, când unele elegante au apărut de la colegi de breaslă?
  • Din timpul  mandatului cărei persoane se știe că trebuie rezolvată problema garantării pachetelor turistice?
  • De ce atâta grabă în continuare legată de garantare, când mai sunt șase luni? Cineva nu a înghițit niște hârtii și a deranjat că îi ascultă și pe alții = dezbatere publică?

Sezon fructos tuturor! Mi-am făcut o poză cu dl. ministru, că nu se știe cât vom mai avea minister.

Notă: Aluziile la oaie nu sunt accidentale.

Ministrul Turismului Romania

 

Alin PĂTRU – Travel Management and Events, membru al ANTRIM

Alin PĂTRU – Travel Management and Events, membru al ANTRIM

Logo Antrim Moldova

Alin PĂTRU – Travel Manangement and Events a devenit, începând cu finalul anului 2016, membru al ANTRIM – Asociaţia Națională pentru Turism Receptor din Moldova. 

Considerăm că aderarea la asociația de operatori de turism cu cea mai clară direcție și cu cele mai multe rezultate vizibile  în domeniul încurajării serviciilor de calitate în turismul receptor din Republica Moldova este un pas firesc și un angajament al companiei noastre față de clienții și partenerii din țară și străinătate.

În calitatea sa de producător de conferințe și evenimente, Alin PĂTRU – Travel Management & Events a promovat de la bun început Moldova ca destinație inovatoare pe piața turismului de evenimente din Europa, și nu numai.

La început de an 2017, Alin Pătru – Travel Management and  Events își doreşte continuarea acestei linii și încurajarea partenerilor săi România, Uniunea Europeană și Statele Unite în a introduce în portofoliile comune produse turistice destinate grupurilor orgranizate și companiilor care să pună în valoare serviciile calitative de turism de pe meleagurile Moldovei.

Alin PĂTRU – Travel Management and Events, companie înfiinţată în anul 2016 la Chişinău, propune servicii de travel management pentru companii, organizare și producție de evenimente corporate, academice și culturale, precum și servicii de consultanță în comunicare exclusiv în domeniul turismului.

Alin PĂTRU – Travel Management and Events este reprezentant în Republica Moldova al Travis Corporate & Events și al sistemului de rezervări Conso.

Gând pentru prietenii din Moldova

Gând pentru prietenii din Moldova

Mâine mergeți la vot, prieteni cu cetățenie de la stânga Prutului. Nu pun semnul exclamării, pentru că nu e un îndemn, ci o speranță.

Prefăcându-mă că socializez, am dat astă seara peste o postare care ”șeruia” videoclipul de mai jos. Așa m-am apucat să scriu.

Mi-am adus aminte de momentele alea din primii ani de după Revoluție, când, copil fiind, priveam la TVR de la 7 la 7.30 dimineața matinalul de la ceea ce era pe atunci TVRM. Atunci am văzut prima data ”Orheiul Vechi” în niște imagini care nu aveau comentarii, doar muzică. Până acum trei ani am căutat să aflu unde sunt locurile alea. Nu știam cum le zice. Nu știam nici cum să le descriu. Acum, le simt ”acasă”.

După telejurnalul TVRM, plecam la școală. Mă duceam și mă uitam la harta aia agățată în clasă și îmi aduceam de ce îmi spusese tata: ”ne-au luat-o rușii”. Îmi spunea asta dinainte de 89. La 6-7 ani, fără Internet, îmi plăceau timbrele și atlasele geografice. Aveau poze. Acolo, la poza României, scria ”URSS” pe vreun sfert de pagina. Acolo nu era U.R.S.S., acolo erau românii noștri.Eu așa am învățat.

Așa, ca pe un secret pe care nu îl scoți din casa – tata era militar – am aflat că Moldova ne-a fost furată de ruși. A venit Revoluția și am aflat și eu de la încă singurul post pe care îl aveam, că se fac Poduri de Flori, că românii se întorc acasă. Apoi, la 8 ani, am văzut filmele cu luptătorii români cocoțati undeva pe o clădire la Tighina, cu Kalash-urile în mână, se uitau la tancurile rusești pe pod. E imaginea aia pe care nu am cum să o uit niciodată. Eram copil, mi-a fost frică. Pe vremea aia nu se cenzurau știrile, nu era AP scris în colț.

Și da, eram departe. În 1990 eram încă tocmai la Caracal, apoi în 1991 eram la Sibiu. La o țară depărtare. Dar eram copil, și lucrurile astea nu le uiți. Și n-am uitat că Basarabia e a noastră. Apoi, am aflat că ”Basarabia” nu nici măcar cuvântul nostru.

Acum, trăiesc aici. Știu că nu va fi Unire prea curând. Poate nu va fi nicicând. 200 de ani de spălare pe creier nu se curăță ușor, de nicio parte a Prutului.

Măcar atât prieteni din Moldova, măcar votați mâine. Moldoveni sau români, ruși sau cum v-au învâțat părinții acasă că sunteți, voi votați mâine. Din nou, nu e un îndemn, e o afirmație, o speranță.

Altfel, tot ”rușii” vor decide pentru voi. Doar că nu vor fi rușii care trăiesc și muncesc aici, care s-au născut în Moldova (cu sau fără R.S.S. în față), ci rușii de la Moscova, cei pentru care locul acesta nu va însemna nicicând ”acasă”.

Air Moldova revine la București

Air Moldova revine la București

Începând cu data de 19 decembrie 2016, compania aeriană națională a Republicii Moldova, Air Moldova, reia zborurile pe relația Chișinău (KIV) – București (OTP), astfel:

Cursa Chișinău-București a Air Moldova va fi operată cu o frecvență de șase ori pe săptămână, cu excepția zilei de sâmbătă, cu o aeronavă Embraer 190, conform următorului orar:

In zilele de luni, marți, miercuri, joi:
Decolarea din Chișinău 07:00; aterizarea în București 07:50
Decolarea din București 09:00; aterizarea în Chișinău 09:50

In zilele de vineri și duminică:
Decolarea din Chișinău 20:10; aterizarea în București 21:00
Decolarea din București 21:50; aterizarea în Chișinău 22:40

Prețurile pe această cursă încep de la 55 euro / sens și de la 99 euro, pentru biletele tur-retur, cu toate taxele incluse.

În acest moment, pe ruta Chișinău – București, în afară de Air Moldova, mai operează compania aeriană TAROM.

Autoritatea Națională pentru Turism dă o (nouă) palmă turismului ieșean

Autoritatea Națională pentru Turism dă o (nouă) palmă turismului ieșean

Aflăm un pic câte un pic, de pe paginile de Facebook ale Autorității Naționale pentru Turism că doamna Anca Pavel Nedea bate țara pentru a le vorbi actorilor din turism despre Organizațiile de Management al Destinației.

Slavă Domnului, iată că a venit și ANT-ul nostru cu un subiect cât de cât actual (bine, ce-i drept decalajul între actualul nostru și cel al partenerilor străini e de vreo 40 de ani), așa că are doamna Nedea cu ce să își facă ”oleacă” de P.R., după ce instituția pe care cu onor o conduce a ținut flămânzi participanții de la conferința organizată împreună cu Organizația Națiunilor Unite pentru Turism (UNWTO) “Un management integrat de calitate privind destinațiile turistice: garanția competitivității”, din 22-25 iunie la București.Despre aberațiile acestei conferințe unde oamenii trebuiau să dea la numar dar să vină doar în ziua doi și mai ales despre semnele de întrebare ale achizițiilor publice realizate de către ANT, urmează să revin, inclusiv cu o adresă oficială pentru primirea rezultatelor tuturor procedurilor de achiziție publică ale instituției din ultimul an.

Revenind la oaia noastră carpatină, regăsim pe site-ul Autorității un anunț care ne trimite la o caravană de conferințe denumite ”Managementul Destinațiilor: Online și Offline”, a cărei primă pagină ne îmbie cu următoarele fraze bine pregătite pentru Google, partenerul pe spatele cărora au băieții și fetele de la ANT pe ce să scrie rapoarte pompoase de activitate:

managementul-destinatiilor-ant

Toate bune și frumoase. De Google dă un ban să își facă reclamă la ”AdWords” ei sunt băieți deștepți. Nu trebuie să se priceapă și la turism. Pentru asta se bazau pe ANT, care ar fi trebuit să știe turism. Ar fi trebuit. Și iată orașele unde avem caravana de întâlnire cu mediul de turism din regiunea ”mea”: Cluj-Napoca, Timisoara, Târgu-Jiu (ați auzit de Craiova, fraților?), Brașov, București, Galați, Suceava.

Doamnă Anca Pavel-Nedea, știți ceva ce noi nu știm? S-au schimbat regiunile țării? Adică în regiunea noastră, formată, pentru știința dumneavoastră, din județele Bacău, Botoșani, Neamț, Vaslui, Suceava și Iași, tocmai SUCEAVA, cea mai ”din colț” dintre toate este cel mai bun loc unde să ne chemați la întâlnire?  Adică cel mai reprezentativ oraș din regiunea turistică Nord-Est este Suceva? Adică voi gândiți logistic? Sincer, după ce am aflat că de organizarea standului României în martie la expoziția de turism de la Chișinău se ocupă Biroul de Promovare din Moscova, nu cred că gândește cineva prea mult pe la ANT. Să dea bine în poze. Asta contează.

Doamnă Anca Pavel-Nedea, vă solicit să faceți publice motivele pentru care Suceava este orașul unde sunt chemați la întâlnire oameni de turism din Vaslui sau Bacău, atunci când Neamțul sau Iașiul sunt egal accesibile pentru toți participanții cărora nu le plătește statul bilete la TAROM.

În caz că nu știați, vă reamintesc doar câteva fapte care ar trebui să vă dea de gândit despre cât de tare ați jignit turismul ieșean pentru că dumneavoastră vă flutură (nu m-am putut abține) mai frumos fustele pe la Suceava, într-o zi de vineri, 21 octombrie 2016, când șederea poate fi prelungită frumos în Bucovina peste week-end:

  1. Aeroportul Internațional Iași este principala cale de acces a turiștilor către nord-estul României, singurul aeroport din zona Moldovei certificat ca aeroport internațional și cu un trafic estimat pentru anul 2017 de peste 1.200.000 de pasageri. Da, Iașiul este poarta aeriană a Bucovinei și va fi pentru mult timp!
  2. Iașiul este principalul hub de congrese și conferințe al Nord-Estului României, care atrage anual cel mai mare număr de turiști cu buget peste medie din estul României.
  3. În Iași operează 4 hoteluri de clasificare 4 stele, dintre care 3 de capacitate peste 60 de camere si 5 hoteluri de 3 stele, plus unul aproape finalizat, toate acestea într-un perimetru de mai puțin de 1 kilometru pătrat. Vorbim doar de cele din centru. Aproape cât toate celelalte județe din Nord-Est la un loc.
  4. Iașiul găzduiește anual cel mai mare pelerinaj din România și poate din estul Europei.
  5. Iașiul este poartă de intrare a turiștilor din Republica Moldova și a turiștilor străini care sosesc prin Chișinău, oraș-capitală mai apropiată de Iași decât Bucureștiul. Și da, Republica Moldova este o țară care își promovează turismul mai bine decât o face ANT-ul cu onoare condus de dumneavoastră.
  6. Ați numărat muzeele din Iași, doamnă Anca Pavel-Nedea? Știți câte sunt? Doar Muzeul Literaturii Române Iași singur lasă în ceață câteva județe. Adică, hai să o luăm și ierarhic.
  7. Iașiul are peste 4000 de studenți străini care sunt ambasadori reali ai turismului românesc, fără a afișa îngâmfarea unor personaje plătite din bani publici pentru a-și arăta superioritatea față de cei care sunt veniți la muncă în calitate de expozanți privați în standurile României.
  8. Iașiul este orașul situat la distanțe aproape egale ca timp de toate celelalte municipii reședință de județ din Moldova. Nu, Suceava nu este!

Doamnă Pavel-Nedea, nu vă faceți griji pentru noi, cei de la Iași. Oricum știm că nu vă faceți.

Noi urmăm deja exemplul colegilor din privat din Republica Moldova. Dacă statul, adică ANT-ul condus de dumneavoastră nu face nimic pentru ieșeni, vom face noi, operatorii din turism din Iași singurei, împreună cu autoritățile locale, pentru că știm și vrem să arătăm lumii că Moldova noastră e mai frumoasă dezbrăcată, decât e îmbrăcată cu haina ponosită a uitării sub un brand de țară ofilit prin standurile noastre triste de pe la târgurile internaționale. You know the feeling.

Un punct de vedere scris de un oltean născut la Caracal, crescut la Sibiu, care locuiește la Chișinău. Pentru că ”România s-a născut la Iași!”

 

FlyOne intarzie!

FlyOne intarzie!

Imi cer scuze pentru ca voi scrie astazi fara diacritice, dar s-a intamplat grozavia, minunea, incredibilul! (Completati voi cu can-can-urile de rigoare si de prost gust, va rog.): FlyOne a avut prima sa cursa care a intarziat! Nu 5 minute, nu 10, nu o ora, ci (minim) 8 (opt) ore!

Nimic deosebit, veti spune. Este normal ca in functionarea oricarui transportator, nu doar aerian, sa existe sincope si disfunctionalitati, ca doar nu e perpetuum mobile, nu-i asa?

Totusi, de data aceasta, stirea, pe care am primit-o prin cei de la deschide.md, tine de senzational. O cursa a companiei care se lauda ca nu intarzie niciodata (asa se lauda pe la TV), FlyOne, a plecat cu 8 ore mai tarziu de la sol. E fix cursa de Verona, careia baietii destepti (sau fetele destepte de la FlyOne) ii fac reclama pe pagina lor de Facebook si pentru care pompeaza reclama platita la greu, ca de, e greu cu cresterile astea organice. 🙂

Iarasi, bravo lor ca au bani de de dat pe reclama, doar ca tot baietii astia destepti de la marketing care se pare ca nu prea au avut tangenta cu turismul pana acum, uita sa marcheze „de la” atunci cand trec tarifele pe afise.

Pe Facebok au aparut „de la”-urile, dupa ce le-am scris, finut, ca asa nu se face, sa minti populatia ca tu vinzi bilete ca la marsrutka (scriu corect oare?), cu tarif fix. Doar ca aceste foarte importante „de la” – uri, care marcheaza faptul ca tariful de pe ditamai reclama stradala e cel pentru cel mai ieftin bilet, nu pentru toate biletel disponibile din avion, nu apar pe fix aceste panouri stradale pe care le vezi prin tot Chisinaul!

Mai exact, FlyOne minte poporul cu televizorul, spunand ca nu intarzie „ca altii”, adica hai sa citim corect Air Moldova, ca doar asta vor sa spuna despre o companie care isi asuma ca e normal sa intarzii si care nu fug de raspundere ca tinereii astia de pe piata, iar pe print uita sa informeze ca tarifele FlyOne, exact ca cele ale Air Moldova si ca ale oricarei alte companii aeriene din lumea asta, au nivele de pret diferite, in functie de cate locuri sunt libere in avion.

Dragii nostri FlyOne, pe bune, chiar nu ati gasit niste oameni cu experienta sau de dorit, cu experienta SI coloana vertebrala care sa va faca imaginea? Chiar credeti ca merge asa sa aruncati reclame pe piata, ca nu vede nimeni? Pe bune, dragi colegi? Daca vreti sa fiti priviti ca o companie serioasa, comportati-va si in reclame ca atare fata de clientii vostri si respectati-i informandu-i corect, ca asta inseamna economie concurentiala!

Chiar asa, nu am gasit pe nicaieri vreo interventie a P.R.-ului FlyOne prin care isi cere scuze pentru intarziere si pentru neplacerile cauzate pasagerilor si prin care sa ofere macar o explicatie, oricare ar fi ea, pentru care cursa FlyOne de la Verona la Chisinau a plecat cu mai mult de opt ore mai tarziu catre destinatie. De fapt da, ei nu sunt oligati sa raspund public, ca doar nu sunt companie de stat. FlyOne isi permite sa pluteasca deasupra tuturor, inclusiv fara toate autorizatiile, printre norisori.

Boicotez delfinariul  Nemo din Chișinău

Boicotez delfinariul Nemo din Chișinău

Boicotez delfinariul din Chișinău și orice alt delfinariu din lume. Vă invit să faceți un exercițiu de lectură – găsiți multe surse pe internet, urmat de unul de gândire și veți face probabil la fel.

Locul delfinilor este în mare, nu într-un bazin ”la standarde europene”, cu apă artificială. Locul delfinilor este în libertate, acolo unde își pot exprima inteligența complexă, uneori chiar mai complexă decât a omului, atunci când vine vorba de supraviețuire, capacități asociative sau lingvistice.

“Whereas cetaceans, in general, are highly intelligent and sensitive, and various scientists who have researched dolphin behaviour have suggested that the unusually high intelligence as compared to other animals, means that dolphins should be seen as ‘non-human persons’ and as such should have their own specific rights and it is morally unacceptable to keep them captive for entertainment purpose.” – Ministerul Mediului și Pădurilor din India

Delfinii sunt persoane non-umane, nu animale. Din ce în ce mai multe țări recunosc acest lucru mai mult sau mai puțin oficial, iar India (2013) a interzis complet capturarea și deținerea cetaceelor (inclusiv a delfinilor) în captivitate în scop de divertisment.

 Din păcate, atât în România, Moldova sau alte țări în care darwinismul ortodox este încă la putere, acest termen este încă  necunoscut, cu toate că încă din anul 2010 tot mai multe voci la nivel mondial cereau drepturi egale între delfini și oameni. În România singurul care se bate este Remus Cernea, pe care îl respect profund pentru încăpățânarea sa de îndoi minți de politicieni corupți.

Dolphins should be treated as non-human „persons”, with their rights to life and liberty respected, scientists meeting in Canada have been told.

Delfinii, parte a familiei Cetacee, au un nivel înalt de conștiință de sine, se recunosc atunci când se privesc în oglindă și gândesc ”Eu sunt acela!”. La fel gândește și copilul dumneavoastră dimineața când se trezește.

Delfinii își îngrijesc și hrănesc un membru al familiei care nu mai poate vâna singur. Lucru destul de rar între oameni în ultimul timp.

Totuși, poate mai mult decât orice argument științific pentru mine a fost privirea delfinului care face ”grevă” pe care am văzut-o adolescent fiind la Constanța. Era singurul delfin rămas la delfinariul românesc ce atunci se chinuia să supraviețuiască. A fost ziua în care pur și simplu a refuzat să lucreze, iar noi, spectatorii, am rămas să privim o focă ceva mai cooperantă.

Atunci, în câteva minute, am înțeles mai mult decât am citit înainte și după asta despre delfini – și am citit multe cărți și am văzut multe documentare. Copil fiind, Jacques-Yves Cousteau m-a plimbat pe toate oceanele lumii.

Vreți să vedeți delfini? Căutați-i în mările și oceanele lumii! Vreți să vă educați copiii? Spuneți-le cum delfinii vorbesc între ei cu sunete ciudate pentru noi, cuvinte pentru ei, pentru a vâna bancuri mari de pește. Spuneți-le copiiilor cum delfinii însoțesc vapoarele, ”călărind” unda de șoc de la prova navei. Spuneți-le adevărul: delfinii nu s-au născut pentru a face tumbe în fața unor spectatori care aruncă bani în buzunarul unui afacerist local care profită de pe urma captivității unor ființe care raționează.

Spuneți-le copiiilor că nu îi duceți la delfinariu pentru că locul acela este o închisoare. Mergeți cu copiii dumneavoastră la închisoare să îi vedeți pe pușcăriași cum dansează? Măcar pușcăriașii au intrat acolo din vină și știu că vor ieși cândva. Acești delfini pușcăriași pe care vor să vi-i prezinte la delfinariul din Chișinău, sau oriunde, au vina de a se fi născut delfini și de a vorbi altă limbă decât a noastră.

Delfinii sunt ființe care gândesc, iubesc, suferă, plâng și trebuie să fie liberi. Asta trebuie să îi învățați pe copiii voștri. La fel, trebuie să îi învățați să ia atitudine împotriva nedreptății.

Boicotați delfinariul din Chișinău și învățaț-i pe copiii să respecte libertatea unor ființe inocente și inteligente. Spuneți-i copilului dumneavoastră că trebuie să învețe bine pentru ca, atunci când va fi mare, să poată călători și meargă să vadă delfinii în mările lumii, acolo unde le este locul, nu într-o cadă mai mare dintr-un delfinariu din Chișinău. Aveți curajul acesta!

Eu boicotez delfinariul Nemo din Chișinău și sper ca acesta să devină o piscină pentru oameni și atât, cât mai curând.

Delfinariu Chisinau

FlyOne – numărul de telefon

FlyOne – numărul de telefon

Pentru că tocmai am primit un apel telefonic de la un pasager FlyOne (cu inițialele S.L. – dacă vrea cineva să verifice) foarte convins că numărul meu personal este cel de contact al companiei aeriene (pasagerul uitase ceva în aeronava cu care zburase în Antalya), găsiți mai jos datele de contact ale acestora.

I-am promis pasagerului că îl ajut să dea de un contact și iată ce am găsit, cu greu.

Numărul de telefon al FlyOne pe care vi-l pot furniza în Moldova este cel care apare pe site-ul Aeroportului Internațional Chișinău(+373) 22 100-003.