Etichetă: turism

28 aprilie 2020, TVR Timișoara
By Alin Pătru

28 aprilie 2020, TVR Timișoara

Din studioul ”Bucătărie” din Chișinău și București, am purtat un dialog Diana Cuzmanovici Bogea despre cum și despre ce se comunică în turism și despre turism acum.

În final, mi-am exprimat încrederea că Timișoara 2021 poate deveni un program etalon pentru viitoarele orașe care vor deține acest titlu privind modul de gestionare și reorganizare a programelor în noul context de călătorie.
Este norocul timișorenilor că au alături de ei un om cu experiență în turism precum Simion Giurca implicat în cadrul acestui proiect extraordinar pentru oraș

Le mulțumesc prietenilor de la TVR Timisoara pentru încredere și sper să ne revedem în curând la Chișinău sau în Banat.

Ieșeni, trezirea! Clujul nu este un oraș mare!
By Alin Pătru

Ieșeni, trezirea! Clujul nu este un oraș mare!

Astă seară într-o postare pe Facebook a unei companii care dezvoltă un proiect imobiliar major pentru Iași am regăsit sintagma ”Iașiul este noul Cluj”. Da, scot din context. Contextul chiar nu contează.

Nici măcar numele companiei nu e relevant – putea să scrie oricine acel text -, mai ales că postările mele primesc lejer mai multe lecturi decât like-uri au ei prin sociale.

Această comparație aproape eternă cu Clujul (ni se pare nouă așa, dar e destul de tânără), arată cât de provinicial este acest patriotism local al Iașiului, cât de ”capra vecinului” este privită problema concurenței pe piața investițiilor și a dezvoltării Iașiului. Dumnezeule, câtă frustrare în comparația asta cu Clujul!

Crede cineva că își pun clujenii problema în sensul ”trebuie să fim mai tari ca Iașiul”? Credeți că durerea că Iașiul are Pelerinajul Sfintei Parascheva a existat vreodată la Cluj și au plâns vreodată hotelierii și oamenii de turism că vor și ei niște moaște atât de ”cool”? Sau că nu mai pot dormi managerii din IT clujeni de lista primelor lucruri înfăptuite ”cândva” pentru prima dată la Iași? În trecut!

Realitatea tristă e că aceste amănunte sunt interesante doar în ghidurile turistice și în poveștile ghizilor de turism. Atât. Economia trăiește din prezent, iar dezvoltarea din viitor și din exemple de bune practici și din concurența pe o piață care de mult nu se mai mărginește la granițele unei țări sau orgoliile unor regiuni.

Clujul are, oficial, cu aproape 100000 de locuitori mai puțin decât Iașiul. Cu toate astea are un stadion modern, o industrie hard si soft care face o căruță de bani, proiecte culturale cum la Iași încă nu visăm. De ce?

Clujul, spre deosebire de Iași, a scos capul din curtea vecinului. Clujul nu se întrece cu Iașiul, cu Timișoara, nici măcar cu Bucureștiul. Clujul se uită la exemple de bune practici și își spune ”Vreau și eu metrou, pentru că mă ajută, pentru că eu am nevoie de el ca să mă dezvolt!”. Ați auzit vreodată vreun clujean frustrat că Bucureștiul are metrou și că vor să facă din Cluj un nou București? Nu. Clujul se dezvoltă pentru clujeni, conform nevoilor lor. Și da, nevoile cetățenilor diferă de la oraș la oraș!

Atunci, de ce încă mai auzim prostia asta despre Iași? De ce ne uităm cu invidie la Cluj, dar nu ne uităm în primul rând cu cine ne concurăm ca oraș cu adevărat, deși nu ne place să o recunoaștem.

Păi, ne concurăm cu Chișinăul, un monstru în curs de trezire, cu o zonă metropolitană cu aproape un milion de locuitori. Da, Chișinăul acela pe care jumătate din ieșeni l-au vizitat doar din spusele ziariștilor și știrilor de de la TV (de unde și Andrei Năstase a ajuns să fie cetățean de onoare la Iași).

La 140 de kilometri de Iași există o capitală de țară, care atrage privirile lumii mai mult decât o va face Clujul prea curând. Există o capitală de țară cu universități, oameni bine pregătiți, o foame de salarii care să te convingă să stai acasă, un sistem birocratic mai eficient decât cel românesc, dar mai ales ambasade și instituții internaționale, inclusiv donatori, care vor turna bani ca orașul Chișinău și Republica Moldova în sine să atragă investiții. Și asta deja se întâmplă, mai ales în outsourcing sau turism.

Acești donatori au tot interesul ca Moldova să fie sinonimă cu Chișinăul, nu cu Iașiul. Ori, în turism anul viitor se va înființa un nou organism care va avea 12 milioane de dolari de cheltuit în următorii ani pentru dezvoltarea turismului în Republica Moldova. 12 milioane de dolari. Cât investește guvernul României în turismul din Regiunea Nord-Est? Adică din… Moldova?

La 5 ore cu mașina de Iași, port la Marea Neagră, e Odesa. Un oraș superb, cosmopolit, turistic, curat, cu peste un milion de locuitori în limitele sale. Zona metropolitană cât are? Bună întrebare…

Veți spune că Ucraina nu e un competitor pentru România. Greșit! În anul 2018, țara cu cea mai mare creștere a turismului de afaceri în Europa de Est este… Ucraina, cu un coeficient de aproape 20% față de anul precedent. România e pe plus, dar cu jumătate din acest procent. Ori, această creștere se vede la Odesa.

Fix în mijlocul orașului, în zona turistică, la prânz dai nas în nas cu IT-iștii de la Ubisoft. Dacă ai jucat măcar un joc pe PC în viața ta, știi cine sunt. Știi că la Iași nu sunt. Sunt însă la București și la Craiova. Deci, nu la Cluj.

Și ar mai fi Polonia, Georgia, Bulgaria, Serbia, Azerbaijan cu multe, multe alte orașe din țările astea cu care Iașiul într-adevăr concurează. Și ce fac toți ceilalți? Se uită cumva la Cluj cu jind? Nu.

Azerbaijan. Da, Azerbaijan. Nu petrolul le-a adus câștigarea unui congres de cosmonautica de 6000 de delegați, ci faptul că au Convention Bureau unde au angajat un austriac drept manager și niște oameni care știu să facă treaba asta. Doamne, până și dictatorii își dau seama că meritocrația și numirile politice nu se pupă! Nu, la Iași nu avem Convention Bureau. Aici încă mai confundăm industria evenimentelor cu turismul.

Toate aceste orașe se uită la cei pe care vor să îi ajungă din urmă nu cu cinci sau zece ani, ci cu un sfert de secol. Înveți mobilitate urbană din Bruxelles sau Frankfurt și o implementezi cu adevărat inteligent, nu ca ”sistemul de trafic” din Iași. Planifici punerea în valoare a elementelor istorice și dezvoltarea vieții culturale dintr-o arhitectură mixtă ca la Berlin, înveți să dezvolți un oraș universitar, dar și industrial ca în Oxford.

Poate nu sunt cele mai bune exemple, dar ideea e aceasta. Te uiți mai sus decât un nivel mediocru.

Pentru că da, comparând cu marii jucători urbani ai Europei, Clujul este un jucător mediocru. Stați liniștiți, și Bucureștiul tot la fel. Încă suntem o țară cu ”handicap”, cum se spune la cursele de cai.

Depinde doar care e calul pe care vrei să îl ajungi din urmă și pentru care te antrenezi. Ultimul din coadă sau cel din frunte. Poate nu îl prinzi, dar sigur ajungi mai sus decât dacă ai obiective mici. Așa că, vorba moldovenilor, ”să lăsăm jălea” și să nu ne mai uităm așa de des la Cluj ca bărbații frustrați la puța altuia la pisoar.

Destinația Moldova: adevăr sau provocare
By Alin Pătru

Destinația Moldova: adevăr sau provocare

De ceva timp le spun colegilor din turismul moldovean, adică de la stânga Prutului, că aici avem noroc din două puncte de vedere.

Primul este că potențialul turistic este clar, divers și foarte bine adaptat pieței actuale unde turiștii se întorc la rădăcini, caută activități, ospitalitate, naturalețe și autenticitate. Al doilea ar fi că, pe malul drept al Prutului, ”Moldova” ca destinație turistică, este momentan un cuvânt frumos, nu un brand. Acest lucru nu li se datorează muncii colegilor din Republica Moldova, ci culturii ”caprei vecinului” și dezorganizării industriei de turism din regiunea de Nord-Est a Româmâniei.

Scriu acest articol pentru că astăzi au apărut două articole în presa ieșeană:

  1. începe iar distracția legată de numele Aeroportului Internațional din Iași http://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/concurs-de-solutii-pentru-a-da-un-nume-aeroportului–167400.html
  2. și vestea cea bună, care vine de la Primăria Municipiului Iași: Promovarea podgoriilor ieșene trebuie să devină un element esențial în strategia de turism a municipiului Iași http://curierul-iasi.ro/municipalitatea-propune-o-strategie-de-promovare-podgoriilor-iesene-22292

Acum e momentul la care trebuie să gândim împreună, pentru că, realmente, destinația Moldova este una, indiferent de granițe. Oricât se chinuie unii ”lingviști” să ne introducă traduceri diferite pentru același cuvânt, ”Moldova” e Moldova oricum ai spune-o. Chiar, dacă poate să îmi spună și mie cine a inventat inepția de diferențiere a Moldovei de la stânga Prutului de cea din dreapta Prutului cu ”Moldova” și ”Moldavia” în engleză, franceză și alte cele, să mi-l arătați și mie, ca să îl ciuruiesc mediatic. Moldova e Moldova, pe română, engleză, franceză, oricum i-ai spune.

Totuși, internațional, destinația turistică recunoscută acum, este Moldova, adică Republica Moldova. Ce se va întâmpla peste viitor?

Se va trezi oare gigantul adormit al turismului românesc și va exista o organizație de management al destinației Moldova în curând? Va ști Agenția Națională a Turismului din Republica Moldova să răspundă acestei provocări?

Vom afla. Cândva. Pe banii oamenilor din turismul moldovenesc și ai turiștilor.

 

 

By Alin Pătru

În loc de later edit

Astăzi am fost sunat de domnul Simion Giurcă – Șeful Biroului de Promovare Turistică a României la Viena și am avut o discuție mai mult decât civilizată. Mi-aș fi dorit mai mulți oameni în promovarea turistică a României cu care să se poată discuta așa.

Îi mulțumesc pentru anumite explicații și timp și sper să redau cât mai bine aici punctele pe care dumnealui mi-a mărturisit că nu le-a transmis mai departe odată cu situațiile și documentele de închidere a biroului. Eu cred că e bine ca această poziție să fie cunoscută.

La fel, sper să mă fi făcut înțeles că nu scriu ca jurnalist și nu îmi propun și nici nu îmi asum obiectivitatea. Blogul este un jurnal și scriu trăiri și situații subiective, păreri și poziții pe care le argumentez și susțin ca atare.

Astfel:

  • Sunt oameni și birouri de promovare unde oamenii și-au dat silința și au făcut munca pe cât de conștiincios posibil.  Opinia mea: asta nu înseamnă că rezultatul muncii lor nu a fost umbrit sau anulat de funcționarea unui sistem birocratic și inadaptat unui mediu foarte concurențial: turismul.
  • Plățile pentru participarea la târguri, răspunsul greu sau inexistent al celor care au acces la promovare@mturism.ro  – de multe ori fiind la fel tratați și șefii de birouri de promovare ca noi muritorii de rând – sunt rezultatul angajaților ”de la centru”. Întrebările mele retorice: Cine era centrul centrului? De ce nu au fost sancționați responsabilii acestei delăsări cumplite, care nu a fost temporară? Există semnalări scrise ale acestor probleme din partea birourilor de promovare la care s-ar fi putut răspunde cu măsuri?
  • Domnul Giurcă vrea să închidă obloanele discret și să își continue activitatea altundeva.Cu prestanță. Opinia mea: Pentru ca un sistem să fie reformat, trebuie să știm unde au fost problemele, și din interior. Ar fi o greșeală plecarea discretă. Acești oameni trebuie ascultați. Ar fi o greșeală plecarea tuturor omenilor care pot sau vor să facă. Pentru asta există concursuri de angajare, concursuri de proiecte.

Rămân în continuare de părere că promovarea turistică a României trebuie făcută pragmatic, de către oameni cu experiență în business-ul de turism, de către manageri de marketing și vânzări pentru destinații. Noi avem nevoie de sales force, nu doar PR. PR-ul e doar o ușă care se deschide, dar ce facem când se deschid conturile.

Și da, este nevoie de un restart complet al sistemului de promovare turistică a României.

Autoritatea Națională pentru Turism dă o (nouă) palmă turismului ieșean
By Alin Pătru

Autoritatea Națională pentru Turism dă o (nouă) palmă turismului ieșean

Aflăm un pic câte un pic, de pe paginile de Facebook ale Autorității Naționale pentru Turism că doamna Anca Pavel Nedea bate țara pentru a le vorbi actorilor din turism despre Organizațiile de Management al Destinației.

Slavă Domnului, iată că a venit și ANT-ul nostru cu un subiect cât de cât actual (bine, ce-i drept decalajul între actualul nostru și cel al partenerilor străini e de vreo 40 de ani), așa că are doamna Nedea cu ce să își facă ”oleacă” de P.R., după ce instituția pe care cu onor o conduce a ținut flămânzi participanții de la conferința organizată împreună cu Organizația Națiunilor Unite pentru Turism (UNWTO) “Un management integrat de calitate privind destinațiile turistice: garanția competitivității”, din 22-25 iunie la București.Despre aberațiile acestei conferințe unde oamenii trebuiau să dea la numar dar să vină doar în ziua doi și mai ales despre semnele de întrebare ale achizițiilor publice realizate de către ANT, urmează să revin, inclusiv cu o adresă oficială pentru primirea rezultatelor tuturor procedurilor de achiziție publică ale instituției din ultimul an.

Revenind la oaia noastră carpatină, regăsim pe site-ul Autorității un anunț care ne trimite la o caravană de conferințe denumite ”Managementul Destinațiilor: Online și Offline”, a cărei primă pagină ne îmbie cu următoarele fraze bine pregătite pentru Google, partenerul pe spatele cărora au băieții și fetele de la ANT pe ce să scrie rapoarte pompoase de activitate:

managementul-destinatiilor-ant

Toate bune și frumoase. De Google dă un ban să își facă reclamă la ”AdWords” ei sunt băieți deștepți. Nu trebuie să se priceapă și la turism. Pentru asta se bazau pe ANT, care ar fi trebuit să știe turism. Ar fi trebuit. Și iată orașele unde avem caravana de întâlnire cu mediul de turism din regiunea ”mea”: Cluj-Napoca, Timisoara, Târgu-Jiu (ați auzit de Craiova, fraților?), Brașov, București, Galați, Suceava.

Doamnă Anca Pavel-Nedea, știți ceva ce noi nu știm? S-au schimbat regiunile țării? Adică în regiunea noastră, formată, pentru știința dumneavoastră, din județele Bacău, Botoșani, Neamț, Vaslui, Suceava și Iași, tocmai SUCEAVA, cea mai ”din colț” dintre toate este cel mai bun loc unde să ne chemați la întâlnire?  Adică cel mai reprezentativ oraș din regiunea turistică Nord-Est este Suceva? Adică voi gândiți logistic? Sincer, după ce am aflat că de organizarea standului României în martie la expoziția de turism de la Chișinău se ocupă Biroul de Promovare din Moscova, nu cred că gândește cineva prea mult pe la ANT. Să dea bine în poze. Asta contează.

Doamnă Anca Pavel-Nedea, vă solicit să faceți publice motivele pentru care Suceava este orașul unde sunt chemați la întâlnire oameni de turism din Vaslui sau Bacău, atunci când Neamțul sau Iașiul sunt egal accesibile pentru toți participanții cărora nu le plătește statul bilete la TAROM.

În caz că nu știați, vă reamintesc doar câteva fapte care ar trebui să vă dea de gândit despre cât de tare ați jignit turismul ieșean pentru că dumneavoastră vă flutură (nu m-am putut abține) mai frumos fustele pe la Suceava, într-o zi de vineri, 21 octombrie 2016, când șederea poate fi prelungită frumos în Bucovina peste week-end:

  1. Aeroportul Internațional Iași este principala cale de acces a turiștilor către nord-estul României, singurul aeroport din zona Moldovei certificat ca aeroport internațional și cu un trafic estimat pentru anul 2017 de peste 1.200.000 de pasageri. Da, Iașiul este poarta aeriană a Bucovinei și va fi pentru mult timp!
  2. Iașiul este principalul hub de congrese și conferințe al Nord-Estului României, care atrage anual cel mai mare număr de turiști cu buget peste medie din estul României.
  3. În Iași operează 4 hoteluri de clasificare 4 stele, dintre care 3 de capacitate peste 60 de camere si 5 hoteluri de 3 stele, plus unul aproape finalizat, toate acestea într-un perimetru de mai puțin de 1 kilometru pătrat. Vorbim doar de cele din centru. Aproape cât toate celelalte județe din Nord-Est la un loc.
  4. Iașiul găzduiește anual cel mai mare pelerinaj din România și poate din estul Europei.
  5. Iașiul este poartă de intrare a turiștilor din Republica Moldova și a turiștilor străini care sosesc prin Chișinău, oraș-capitală mai apropiată de Iași decât Bucureștiul. Și da, Republica Moldova este o țară care își promovează turismul mai bine decât o face ANT-ul cu onoare condus de dumneavoastră.
  6. Ați numărat muzeele din Iași, doamnă Anca Pavel-Nedea? Știți câte sunt? Doar Muzeul Literaturii Române Iași singur lasă în ceață câteva județe. Adică, hai să o luăm și ierarhic.
  7. Iașiul are peste 4000 de studenți străini care sunt ambasadori reali ai turismului românesc, fără a afișa îngâmfarea unor personaje plătite din bani publici pentru a-și arăta superioritatea față de cei care sunt veniți la muncă în calitate de expozanți privați în standurile României.
  8. Iașiul este orașul situat la distanțe aproape egale ca timp de toate celelalte municipii reședință de județ din Moldova. Nu, Suceava nu este!

Doamnă Pavel-Nedea, nu vă faceți griji pentru noi, cei de la Iași. Oricum știm că nu vă faceți.

Noi urmăm deja exemplul colegilor din privat din Republica Moldova. Dacă statul, adică ANT-ul condus de dumneavoastră nu face nimic pentru ieșeni, vom face noi, operatorii din turism din Iași singurei, împreună cu autoritățile locale, pentru că știm și vrem să arătăm lumii că Moldova noastră e mai frumoasă dezbrăcată, decât e îmbrăcată cu haina ponosită a uitării sub un brand de țară ofilit prin standurile noastre triste de pe la târgurile internaționale. You know the feeling.

Un punct de vedere scris de un oltean născut la Caracal, crescut la Sibiu, care locuiește la Chișinău. Pentru că ”România s-a născut la Iași!”

 

Despre introducerea turismului cenzitar în România
By Alin Pătru

Despre introducerea turismului cenzitar în România

Am plecat pe traseu o săptămână. Cu turiști. Am așteptat să se mai calmeze lumea după isteria ”Genius Travel”, care nu este singurul faliment din ultimul timp. M-am așteptat ca în acest timp să fie publicate pe site-ul Autorității Naționale de Turism niște clarificări oficiale pentru lucrurile „aruncate” prin presă de doamna Anca Pavel-Nedea – președintele autorității, domnul George Borună, directorul Directiei Generale de Control si Autorizare din cadrul ANT sau domnul Alin Burcea – din alt film, cel al ANAT – Patronatul Asociația Națională a Agențiilor de Turism din România (A.N.A.T.).

Reiau mai jos și aduc la zi o postare scrisă pe Facebook săptămâna trecută, dar care rămâne de actualitate, cât timp pe site-ul ANT suntem informați despre cum doamna Nedea s-a dus la Sibiu să discute despre formarea unor clustere (da, doamnă Nedea, dumneavoastră practic despre asta ați vorbit, despre clustere în turism, iar unele chiar există.

Pe site-ul ANAT aflăm între timp că este extrem de important să știm cine este Edyt Urban și suntem puși să citim revista presei, ca să vedem cât de bine dau pe sticlă unii și alții, iar apoi să ne facem singuri o idee, pentru că se dorește să aflăm din ”Monitorul Oficial”. Asta ne-a transmis după mai multe intervenții arogante domnul Burcea pe un grup privat de Facebook cu câteva mii de agenți de turism înscriși unde lumea îndrăznește să pună întrebări despre câți bani trebuie să scoatem / investim pentru anul viitor, cei care vrem să facem turism.

Postarea a pornit de la un articol din Profit.ro, scris bine si la cald de Liviu Iancu. 

”Pentru o poliță de 100.000 de euro, o agenție trebuie să plătească 3-5% pe an, deci 3-5.000 de euro pe an. “Nu bagă pe nimeni în faliment”, spune Borună. (sursa: Liviu Iancu, profit.ro)

Domnul Borună este un bugetar. Este simplu pentru domnia să se joace cu vorbele și sumele pe care trebuie să le obțină prin muncă alții, printre care si cei care organismul din care face parte ar fi trebuit să îi controleze ÎNAINTE să se dea țepe.

Hai să vedem acum câte start-up-uri în turism receptor vom mai avea în România, de exemplu. Cu ce bani trebuie să începi o nouă afacere?

Câți absolvenți de facultate de turism vor mai avea acum gândul de a-și deschide propriul business?

Toată povestea Genius Travel are două tipuri de victime: turiștii lăsați cu portofelele goale, care între timp vor fi despăgubiți, conform unei știri foarte calde din Ziarul Financiar, și micii touroperatori care au îndrăznit să coexiste cu marii câștigători în cotă de piață locală ai anilor următor: touroperatorii mari, vechi, mulți cu multe filiale care trebuiau să coexiste cu ”ăștia mici” prin provincie. Aceștia mari sunt touropeartorii care au avut norocul să nu le pună cineva niște condiți financiare atât de grele când erau ei la începuturi.

Singurii care rămân pe aceleași poziții de câștig după întreaga poveste sunt asiguratorii, cei puțini, pentru încă un timp. Vor avea mai puține polițe încheiate, fiind mai puține agenții, dar cu valoare mai mare. Tot la bască îi doare. Deși, fiind riscurile mai mici să plătească despăgubirile, s-ar putea să înceapă să li se trezească pofta de încasat bani.

Despre siguranța clientului, hai să ne gândim unde se vor resimți aceste ”contribuții” ale agențiilor care vor plăti cotizațiile? Da, în prețuri.

Așa că trăiască marea piață comună europeană și OTA-urile ieftine, pentru că majoritatea țepelor fantastice au avut la bază tot tarife ”shok” la care românul mușcă mai rău decât știuca la apus. Intr-acolo se vor indrepta clientii cei mai predispusi la tepe.

Apoi a venit minunăția asta de articol pe Hotnews.ro, unde iarăși domnul Alin Burcea aruncă niște date, ca grăunțele la porumbei:

“In septembrie proiectul privind fondul de garantare va fi gata, lucram la el de vreo sase luni, impreuna cu Autoritatea Nationala pentru Turism (ANT). Am discutat si la Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF), este de acord cu proiectul, ne-au oferit consultanta. ANT il inainteaza vicepremierului Costin Borc, care la randul sau il va propune in Guvern”, a precizat Burcea.

Presedintele ANAT spune ca, in cel mai fericit scenariu, proiectul ar putea fi aprobat pana la sfarsitul acestui an si sa fie operational din anul 2017.

Serios, domnule Burcea? Operațional în 2017?

Cer transparență, pentru că este dreptul nostru.

Bun, fraților, nu spune nimeni că nu trebuie să protejăm turiștii! Nu dorește nimeni o piață turistică nesigură și un grad scăzut de credibilitate al agențiilor! Cu atât mai mult, toată lumea își dorește aplicarea legislației europene, pentru că așa este firesc.

Totuși, această faimoasă Directiva UE 2015/2302 a Parlamentului European și a Consiliului  pe care ne-o arată ca bau-bau unii și alții pe la TV ori susținătorii fondului de garantare stipulează niște termene foarte clare de adoptare și aplicare a legislației, adică, astea:

CAPITOLUL VIII

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 28

Transpunere

(1)   Statele membre adoptă și publică până la 1 ianuarie 2018 actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive. Statele membre comunică de îndată Comisiei textul acestor dispoziții.

(2)   Statele membre aplică dispozițiile respective de la 1 iulie 2018.

(3)   Atunci când statele membre adoptă dispozițiile respective, acestea cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o astfel de trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

(4)   Statele membre comunică Comisiei textul principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Între timp, ni se spune (bineînțeles, nu am găsit nicăieri această informație din sursă deschisă și oficială), că România a fost somată de UE să asigure turiștii până în 2017. Bun, dar unde e somația asta? Când au mai fost somații ale UE către RO, colegii de la Bruxelles au dat cu surle și trâmbițe comunicate de presă. Deci, unde găsim și noi somația, care este document public! Știți, UE chiar nu se joacă atunci când e vorba de transparență.

Concluzionând:

  1. Dacă există acte normative care privesc turismul și care vor afecta un număr mare de companii private și angajați în turism, mult mai mare decât cel reprezentat de către Patronatul ANAT (doar 500 de agenții din aproximativ 3000), este necesară urmarea strictă a Legii 52 din 21 ianuarie 2003 – privind transparența decizională în administrația publică –  actualizată în 13 Decembrie 2010
  2. În această lege se stipulează clar și condițiile consultării publice. Dacă pe site-ul Ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri au apărut spre consultare normativele privind cicloturismul, ce ziceți, nu ar fi normal să apară și următoarele schimbări care ne privesc pe cei din agenții, înainte să apară în Monitorul Oficial? Așa ar fi normal să aflăm mai întâi.
  3. Stau și citesc mesajele venite de la ANAT pe mail-ul unei agenții membre. Al naibii să fiu dacă am gasit vreo consultare legată de subiectul de mai sus, vreun mail de liniștire, calmare, explicare către membri. Ei bine, ANAT are o mare problemă de comunicare, iar domnul Alin Burcea, care răspunde zeflemitor, nu pare să dorească un dialog coerent cu cei pe care își dorește să îi reprezinte, direct  – prin statut de membru al ANAT – sau indirect, ca ”lider” al turismului românesc.
  4. Poate se găsește vreo asociație deșteaptă de turism să ceara discutarea in sedinta publica a  actului / actelor normative (ca nu stie nimeni ce vor fi). Doar asociatiile pot face asta. Domnul Burcea ne-a scris ca ANAT nu va apela la acest drept legal.
  5. Totusi, domnul Alin Burcea este singurul care ia decizii in ANAT?  Sa stim daca e dictatura, pentru ca nu prea mai devine interesant statutul de membru pentru agentiile noi. Se pare ca transparenta nu prea exista acolo. Exista comisia care lucreaza la proiect si…atat.
  6. ANT – trezirea! Apreciez ca m-ati sunat a doua zi dupa ce mi-a expirat asigurarea. (Aici nu am fost sarcastic. Chiar e semn bun.)  Licenta era deja in plic sa plece catre voi. Aveti o agentie mai putin. Nu pot sa platesc acum 550 USD nestiind ce bani va mai trebui sa imobilizez suplimentar anul viitor. Stiti(?), in incoming acum facem ofertele pentru 2017. Ce costuri fixe sa includ in tarife? Vrem transparenta decizionala si clarificari. ANAT nu reprezinta intreaga industrie turistica.
  7. Turismul nu trebuie sa fie o industrie cenzitara, ANT. Reglementati mai bine obtinerea licentei. Introduceti o perioada de stagiatura, inainte de a deveni TO. Reglementati modul de functionare al codului CAEN 8230 – e tare neclar.
  8. Drag ANT, luati in calcul ideea unei taxe de timbru pentru pachetele turistice, drept contributie la Fond – daca va exista unul, asa cum exista timbrul verde la electrocasnice – tot rezultat al unei directive UE. Clientul achita oricum contributia.  De la el luam banii si de asigurari si de fonduri. De ce sa nu o facem transparent? Plata s-ar face exclusiv la pachetul de TO. E logic, e normal, e simplu.
  9. Later edit: Domnule Borună, nu ar fi cazul să vă asumați printr-o demisie faptul că nu știați (ca Direcție), câte agenții au asigurarea valabilă? Pentru ce sunteți plătit?

Notă: Aceasta este o părere personală și trebuie citită independent de orice entitate pe care o reprezint sau cu care colaborez.