Autor: Alin Pătru

Victorie istorică a agențiilor de turism din Moldova
By Alin Pătru

Victorie istorică a agențiilor de turism din Moldova

Parlamentul Republicii Moldova a aprobat în ședința din 21 mai 2020 un proiect de lege care prevede extinderea, de la 14 la 540 de zile, a termenului de restituire a plăților pentru pachetele turistice, în cazul rezoluțiunii contractelor înainte de începerea călătoriei. Pe scurt, e vorba de vacanțele afectate de pandemia COVID-19.

Măsura adoptată astăzi le va oferi agenților economici din sectorul turismului emițător afectați de criza COVID-19 posibilitatea de a-și onora obligațiile contractuale, inclusiv de restituire a plăților pentru clienții care au solicitat sau vor solicita acest fapt și nu vor opta pentru reprogramarea călătoriilor.

Această măsură urmează urmează să fie aplicată doar pentru contractele încheiate în perioada octombrie 2019 – 17 martie 2020, dată la care a fost instituită starea de urgență în Republica Moldova.

Măsura aprobată de parlamentul moldovean le oferă un sprijin direct agențiilor de turism de bună-cuviință și asigură un echilibru între solicitările turiștilor afectați de pandemie și soluțiile pe care mecanismele pieței le pun la dispoziția profesioniștilor în turism de la care au ales anterior să își achiziționeze pachete de vacanță.

Proiectul a fost elaborat în urma propunerilor înaintate formal de către Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT-MD) din Republica Moldova, în urmă numeroaselor cereri de anulare a pachetelor turistice cu care se confruntă operatorii din turism din țară.

În prealabil, agențiile de turism din Moldova, dar și alte asociații reprezentative ale sectorului turistic au organizat o campanie de popularizare a măsurilor solicitate în presă, în social media, dar și de comunicare cu factorii de decizie.

”Le mulțumesc agențiilor de turism și colegilor care ne-au fost alături, au muncit minuțios, au bătut pe la uși, au fost prezenți la întruniri, au vorbit la telefon ore în șir, au filmat un spot cu forțe proprii, au venit cu un sfat sau cu o vorbă bună! Consumatorul va simți o atitudine profesionistă din partea agențiilor de turism în procesul reluării rezervărilor sau. într-o situație inevitabilă, a anulării acestora prin rambursarea banilor cât de curând va fi posibil. Le mulțumesc și factorilor politici pentru înțelegerea de care au dat dovadă și de faptul că au înțeles că acesta a fost un demers apolitic, în interesul cetățeanului.”,  a declarat Anna COLȚA, președinte ANAT-MD.

Solicitarea ANAT-MD a venit pe fondul refuzului sau incapacității partenerilor externi ai companiilor turistice autohtone de a restitui plățile încasate în avans de la turiștii moldoveni în condițiile legislației valabile în Republica Moldova la data declarării stării de urgență. 

Între octombrie 2019 – martie 2020, companiile de turism din Republica Moldova au vândut pachete turistice achitate parțial sau integral pentru aproximativ 25 mii de clienți. Suma totală estimată a pachetelor comercializate și care intră sub incidența prezentei modificări este în valoare de aproape 5 milioane EUR.

Transferurile de bani externe realizate de către companiile turistice în aceeași perioadă pentru aceste programe turistice au depășit suma de 6 milioane EUR.

Agențiile de turism din Moldova, dar și din România, se află în situația obiectivă de imposibilitate de a restitui banii solicitanților în termenul prevăzut de legislația națională și riscă să fie angrenați în numeroase litigii în instanțe.

Hotelurile Continental redeschise din 25 mai
By Alin Pătru

Hotelurile Continental redeschise din 25 mai

Lanțul românesc Continental Hotels își redeschide porțile în data de 25 mai 2020.

În perioada 25-31.05.2020 Continental Hotels vor functiona în regim de cazare fără servicii de alimentație publică, cu excepția hotelurilor Continental Forum din Arad și a celui din Oradea. După data de 01.06.2020 hotelurie din lanț vor functiona în regim de cazare cu mic dejun și cină în regim roomservice.

Toate celelalte servicii hoteliere sunt suspendate conform legislației în vigoare la momentul redeschiderii.

Continental Hotels dispune de un hotel de 5* în București (Grand Hotel Continental), de patru hoteluri de 4* Continental Forum situate în Arad, Oradea, Târgu-Mureș și Sibiu, de două hoteluri de 3* la Suceava, respectiv Drobeta-Turnu Severin, precum și hotelul Hello, 2*, la București.

Hotel Continental Suceava, 3*

Continental Hotels a publicat și măsurile de prevenire pe care le-a pregătit pentru primirea turiștilor. Aceste măsuri post Covid-19 ale Continental Hotels pot fi consultate la acest link: https://continentalhotels.ro/masuri-preventie-coronavirus-covid-19

Pentru solicitări de cazare puteți scrie la Travis Tourism: sales@travis.ro

Ce măsuri de siguranță propun ghizii de turism din România
By Alin Pătru

Ce măsuri de siguranță propun ghizii de turism din România

FNGTR participă activ, alături de Alianța Pentru Turism, la implementarea măsurilor pentru salvarea turismului românesc.

Federația Națională a Ghizilor de Turism din România, singura organizație reprezentativă a ghizilor de turism români, membră a Alianței Pentru Turism, a inițiat, încă din luna martie a.c., consultări cu toți membrii săi și a propus Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri (MEEMA), măsuri concrete și eficiente pentru ca ghizii de turism să poată depăși această perioadă dificilă și să-și reia activitatea cât mai curând, în condiții de siguranță maximă, atât pentru ei, cât și pentru turiști.

În condițiile în care turismul este una dintre ramurile economice cele mai afectate de criza cauzată de pandemia generată de COVID-19, măsurile solicitate de FNGTR urmăresc modificarea și completarea legislației, prin norme și proceduri specifice pentru ghizii de turism.

O parte dintre măsurile propuse au fost acceptate și urmează să fie implementate, iar Secretarul de Stat din cadrul Direcției Turism a Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, domnul Răzvan PÎRJOL, a prezentat deja, parțial, aceste măsuri în mass-media.

Măsurile de siguranță propuse de ghizi

Măsurile privind respectarea recomandărilor de conduită socială responsabilă în prevenirea răspândirii COVID-19, pe timpul serviciilor turistice de însoțire, în punctele de atracție turistică și pe parcusul deplasării în/spre acestea, propuse de FNGTR pentru activitatea ghidului de turism și care încă se negociază sunt următoarele:

– Măsurile generale de prevenire (purtarea măștii, spălatul pe mâini, strănutatul în batistă de hârtie, distanțarea fizică de minimum 1,5 metri) sunt valabile pe toată perioada activității turistice de însoțire, comunicarea acestora prin afișare în loc vizibil și/sau atenționare verbală fiind responsabilitatea ghidului;

– În cazul obiectivelor turistice cu spații închise, ghidul este responsabil cu informarea grupului privind regulile de vizitare;

– În cazul activităților de însoțire rezervate direct ghidului de turism, acesta are obligația să informeze, în scris, turistul/grupul de turiști (în funcție de naționalitatea acestuia/acestora), în limba română sau într-o limbă de circulatie internațională, despre regulile și măsurile ce trebuie respectate pe perioada activității de însoțire, înainte de începerea acesteia. În cazul activităților de însoțire rezervate prin agenție de turism, obligația de informare revine agenției de turism;

– Nu se recomandă însoțirea grupurilor mai mari de 20 persoane (urmând ca numărul de persoane să poată fi crescut în funcție de evoluția măsurilor de relaxare). În cazul grupurilor mai mari de 20 persoane, se recomandă folosirea sistemelor de comunicație audio wireless, cu respectarea în permanență a normelor de distanțare fizică, inclusiv în incinta obiectivelor turistice;

– Ghidul de turism este obligat să informeze autoritățile competente, în cazul apariției simptomelor de COVID-19 și să aibă lista completă a autorităților care trebuiesc contactate;

– Ghidul de turism se documentează despre și urmărește ca formalitățile de check-in în unitătile de cazare, servirea meselor în unitățile de alimentație publică, și transportul cu mijloace de transport clasificate, să fie îndeplinite în condițiile specifice de combatere a răspândirii COVID-19;

– Ghidul de turism este obligat să respecte măsurile de igienă personală și pe cele publice în interacțiunea sa cu turiștii;

– În cazul folosirii oricărui tip de echipament (de exemplu, de comunicație audio), acesta trebuie igienizat după fiecare utilizare;

– Se recomandă utilizarea mijloacelor online de rezervare, de emitere bilete și de plată, evitându-se astfel la maximum contactul fizic și plata numerar;

– Ghidul de turism are obligația să informeze organizatorul programului turistic, în cazul rezervării activităților turistice de însoțire prin intermediul acestora, despre orice nerespectare a regulilor de igienă și/sau conduită impuse prin măsurile generale de prevenție ale țărilor pe teritoriul cărora se călătorește, atat de către turiști cât și de către entitățile furnizoare de servicii;

– Este obligația turistului să informeze ghidul de turism, de urgență, în cazul în care observă că el sau alți participanți ai acțiunii turistice prezintă simptome ale COVID-19.

FNTGR asigură turiștii și colegii din turism, nu doar ghizii de turism români pe care îi reprezintă, că va continua eforturile de obținere a măsurilor economice și legislative necesare pentru repornirea turismului românesc, cu sprijin din partea Guvernului României și a Parlamentului, astfel încât această criză economică să fie depășită cât mai curând posibil.

Specialiști în turism ”peste Prut” (1): Eugen ODAINII
By Alin Pătru

Specialiști în turism ”peste Prut” (1): Eugen ODAINII

Încep astăzi o serie de interviuri cu specialiști în turism cu experiență demonstrată care cunosc foarte bine România ca piață-țintă, cât și Republica Moldova ca țară gazdă. Ori invers. Primul intervievat este Eugen ODAINII, un nume foarte cunoscut atât ca enolog, cât și ca manager în activități de turism de cel mai înalt nivel. Vă va convinge contextul în care apare numele său la o simplă căutare pe Google. Textul e lung. Luați un pahar de vin și savurați textul în tihnă.

”Noul normal” este un termen care începe să bântuie buzele și mințile oamenilor din turism în întreaga lume, iar conceptul ”bulelor” regionale și a turismului pare să fie cel care oferă cea mai mare marjă de siguranță strategilor în turism.

Pentru turismul piața românească devine astfel prioritară pentru operatorii din Republica Moldova. Proximitatea geografică, identitatea de limbă și istorie, atașamentul sufletesc, puterea de cumpărare mai mare, dar și facilitățile de tranzit a frontierei sunt argumente clare pentru planificarea pe termen mediu și scurt. Iată punctele care m-au făcut să îi adresez următoarele întrebări lui Eugen ODAINII.

1. V-ați început activitatea in România într-o perioadă când probabil nimeni nu își închipuia o situație ca a Covid-19. Cum ați perceput reacția românilor față de schimbările produse în viața lor într-un timp atât de scurt?

Cum se întâmplă de cele mai multe ori, suntem luaţi prin surprindere. Chiar dacă de mai mulţi ani am fost preîntâmpinați despre probabilitatea unei pandemii. Nimeni nu era pregătit. Nici la nivel de macroeconomic , microeconomic sau social. Astfel a fost clar că în urma apariţiei primelor semne de pandemie, a început panica. Şi nu mă refer la acea panică unde toţi aleargă în diferite direcţii şi strigă. A fost un atac de panică în care oamenii au înţepenit, nu puteau spune nimic şi nu se puteau mişca. Nimeni din noi nu avea pregătită varianta B. Astfel toată lumea în primele săptămâni s-a blocat în case sau birouri în căutarea răspunsului la întrebarea: ce facem mai departe?

Se lăsase o linişte totală. Nu mai primea nimeni apeluri şi emailuri urgente. Toate deadline-urile au fost anulate. Era o linişte înainte de război. În special în industria HoReCa şi turism. După aproape o săptămână au început companiile să apară cu primele strategii de supraviețuire. Nu era sens să se discute despre elaborarea unor strategii de dezvoltare, fiindcă era clar că impactul pandemiei va fi unul grav şi pe termen lung. Totul era doar despre metode de a rezista crizei. Nimeni nu poate să prezică ce va fi mai departe. Clar ca nu o să avem cum să recuperăm pierderile înregistrate în această perioadă. Modele de business bazate strict pe un cash flow din activităţile de exploatare curentă, vor trebui reinventate. Mulţi pur şi simplu nu vor avea resurse să repornească afacerile. Acum am înţeles că lucrurile se pot schimba destul de repede. Părerea mea că acesta e începutul unei noi ere în dezvoltarea omenirii. Nimic nu va mai fi la fel.

Ca sa fac o concluzie despre felul în care au reacţionat românii la schimbările aduse de pandemie o sa vin cu un exemplu. Imaginaţi-vă o pană de curent neplanificată, şi toţi oamenii din casă stau şi aşteaptă în linişte să revină curentul. Totul în casă funcţionează absolut pe bază de curent: centrala, plită electrică, pompa de apă ş.a. Oamenii aprind o lumânare şi aşteaptă. Trebuie să reziste. Se caută soluţii. Rezistă dacă au alternative şi rezerve de apă şi mâncare. Se anunţă că revine curentul, doar că va fi furnizat de acum încolo doar pentru câteva ore pe zi. Tot ce funcţiona pe bază de curent electric trebuie schimbat sau optimizat: centrala, plita, pompa ş.a. Important este să ştim perfect ce trebuie să modificăm în primul rând. Dacă nu schimbăm nimic, traiul în casă va deveni imposibil 🙂 .

Eugen ODAINII, Vinoteca HUGO, Alba-Iulia

2. În România sunteți cunoscut pentru un proiect de mare succes în Vrancea, dar acum vă găsim în Transilvania. Puteți să ne dezvăluiți câte ceva din planurile de viitor?

În ultimii 4 ani am fost implicat în lansarea unui proiect foarte mare, ambiţios şi complicat: deschiderea primului complex turistic viti-vinicol din România – Domeniile Panciu Winery & Resort. Rolul meu în acest proiect era de a organiza lansarea complexului turistic şi de a implementa conceptul de turism viti-vinicol. Experienţa obţinută la acest capitol în SUA şi Republica Moldova, m-a ajutat să trec peste multe obstacole şi provocări apărute pe parcurs. Astfel am reuşit să ieşim din tiparul „cârciumilor” din industria HoReCa, şi să luăm direcţia corectă în care orice proces de business are ca scop promovarea şi dezvoltarea culturii vinului nu doar obţinerea unui profit din încasări. A fost greu, dar împreună cu echipa Domeniile Panciu şi managerul general Daniel Guzu am reuşit. Pe vârf de deal, în mijlocul viei, la 18 km de la un drum european, doar cu investiţii proprii complexul a devenit realiate.

În primăvara lui 2019 complexul şi-a deschis porțile pentru primii vizitatori. Realitatea a depăşit aşteptările noastre faţă de fluxul de turişti. Datorită interesului ridicat faţă de enoturism, a serviciilor de calitate oferite de echipa complexului, doar în câteva săptămâni gradul de ocupare era peste 80%. Chiar dacă eram la început, am reuşit să menţinem serviciile oferite la un nivel de calitate ridicat, dovada fiind ratingul 9,6 pe booking.com (din peste 130 evaluări). Anul 2020 urma să fie unul de succes pentru complex. Aveam aproape SOLD OUT pentru perioada de vară si toamnă. Echipa deja era consolidată, organizată şi pregătită pentru a întâmpina oaspeţii. Lucrurile păreau a fi clare, şi toată lumea ştia exact ce trebuie să facă. Încasările planificate pentru acest an depăşeau 1 milion de euro. Până la criza COVID- 19, aveam deja practic SOLD OUT pentru perioada de vara si toamna. Dar la finalul lui martie 2020, deja erau anulate peste 70% din rezervări, tot personalul în şomaj tehnic, şi în acest moment nu se ştie încă data reînceperii activităţii.

În perioada de şomaj tehnic, cauzată de sistarea completă a activităţii complexului turistic, am încercat să analizez oportunităţile şi paşii care urma să îi fac, pentru a putea continua drumul meu în dezvoltarea enoturismului, în condiţiile crizei actuale. Am înţeles că e momentul potrivit să încep un nou proiect, diferit din punct de vedere al gamei de servicii oferite (fără nunţi, botezuri sau conferinţe), în care să mă pot dedica exclusiv degustărilor şi evenimentelor dedicate promovării vinurilor româneşti. Astfel am luat decizia de a mă alătura unui nou proiect viti-vinicol în zona Transilvaniei, în oraşul Alba Iulia – Vinoteca HUGO .

Locaţia este situată în zidurile cetăţii Alba Iulia, şi are o colecţie impresionantă de vinuri din Rezerva de Stat şi alte vinuri cu potenţial de învechire, colecţionate din întreaga lume. Locul a fost renovat recent şi are 2 săli de degustare, şi un spaţiu de stocare a vinurilor în condiţii tehnologice ideale, cu o capacitate de peste 25 000 sticle. Acum lucrăm la amenajarea unui Wine Bar cu terasă şi a unui Wineshop, în care se vor regăsi exclusiv vinuri din soiuri autohtone şi delicatese tradiţionale produse la noi în ţară. Împreună cu Levente Hugo Bara, proprietarul vinotecii şi pasionat de vinuri (WSET 3), vrem să transformăm acest loc într-un centru de promovare a culturii vinului în zona Transilvaniei. Un loc care va deveni punct de atracţie pentru iubitorii de vinuri din ţară şi din întreaga lume, în care se vor organiza evenimente cu impact, dedicate dezvoltării culturii vinului în România. Pentru anul viitor planificăm organizarea unui Festival al Vinului chiar în cetatea Alba Iulia, care datorită fluxului mare de turişti locali şi străini ce vizitează această capodoperă arhitecturală, va avea o vizibilitate mare şi impact direct asupra consumatorului final. Vrem ca acest loc sa devină în timp un nucleu de promovare a vinului românesc, sau cum îl numim noi #wineHUBofROMANIA.

3. Cum au fost afectate planurile de dezvoltare a ofertei turistice pentru anul 2020 și care din ele rămân totuși valabile pentru anii 2020-2021 și în contextul actual?

Faptul că nu se poate merge mai departe cu ofertele actuale a fost înţeles de către toţi. Ofertele vor fi regândite astfel ca să atragă cât mai mulţi oaspeţi, din puţinii care vor avea curaj să meargă în călătorii în perioada ce urmează. Operatorii din turism vor încerca să vândă în special pachete turistice mai complexe, pentru a face clienţii să cumpere servicii cu o perioadă a sejurului mai lungă şi o gamă de activităţi mai variată. Pentru a le putea vinde, aceste oferte vor fi la preţuri cu marje minime. Fiecare va dori să fie cât mai competitiv. Cred că în această perioadă, turiștii din România, în special cei de pe litoral, vor avea pentru prima dată acces la oferte cu un preţ corect. O sa avem o perioadă în care vânzătorii de servicii din turism vor fi în sfârşit deschişi pentru negocieri.

4. Ați trecut din Moldova în… Moldova, apoi în Transilvania. Acum că ați câștigat mai multă experiență între turiștii și românii de pe malul de vest al Prutului, ce ați aduce nou într-un complex turistic din Republica Moldova ce dorește să atragă mai mulți turiști din România?

De fapt, lucrurile stau absolut invers. Turismul vinicol din Republica Moldova e un exemplu pentru cel din România. Oferta turistică de peste Prut în acest moment este ideală pentru turiştii din România din toate punctele de vedere. Ai cel puţin 5 locuri în care poţi merge şi obţine servicii de calitate începând de la cazare, restaurant, degustări şi servicii agrement, la preţuri foarte bune. Ospitalitatea şi talentul culinar al basarabenilor vine ca o completare perfectă la asta. Aici adăugăm strategiile şi proiectele de promovare a turismului vitivinicol si a brandului de ţară. S-a lucrat foarte bine şi eficient. Din feedback-urile turiştilor români, practic toţi îşi doresc să meargă în vizită în Republica Moldova pentru un circuit vitivinicol. Singurul neajuns este infrastructura drumurilor, care practic sunt RUŞINOASE. O altă problemă este politica de taxe a aeroportului din Chişinău, care face biletele extrem de scumpe. Te costă biletul de avion sau reparaţia maşinii mai mult decât sejurul. E o glumă care reflectă 100% realitatea.

Oenoturismul în România este la început.

Eugen ODAINII

Oenoturismul în România este la început. Mai avem multe lucruri de făcut la acest capitol. Pot spune chiar că încă nu avem aşa ceva. Posibilitatea de a vizita câteva crame împrăştiate în toată ţara, nu însemnă că faci acest turism. E nevoie de mult mai multe. În primul rând este vorba despre cramele ce oferă aceste servicii. Ca să poţi spune că faci turism viti-vinicol trebuie să ai angajat cel puţin un ghid turistic cu pregătire enologică , care se ocupă exclusiv de primirea oaspeţilor, un program de vizite flexibil, nu doar cu rezervare cu 5 zile sau doar pentru grupuri mari, trebuie să ai un spaţiu special destinat degustărilor, bine amenajat.

Trebuie să oferi experienţe alternative gen wine & food pairing, chef table etc., ceea ce presupune existenţa unui restaurant sau bistro, cu bucătari angajaţi full time, ospatari, somelieri. Ideal este când turistul are acces la servicii de cazare sau SPA. Repet: toate serviciile disponibile permanent!

La noi ce se întâmplă acum? Chiar daca ai norocul sa fii primit de o crama pentru o vizită, vei fi întâmpinat şi ghidat de cineva care e întrerupt de la locul său de bază de muncă (în cel mai bun caz enologul), şi face acest lucru pro bono sau impus de şefu‘. Degustarea se va face pe repede înainte deoarece omul mai are încă câteva zeci de lucruri de rezolvat în cramă până la sfârşitul zilei. Nu mai vorbim despre servicii gastronomice sau cazare. Daca e week-end nici nu se discută! Aproape nimeni nu te va primi. Asta nu e turism. Exemplul ideal sunt cramele din California. Nu există o fabrică care să nu aibă un Tasting Room (sala de degustare) cu un om bine pregătit care este gata să primească turiştii în orice zi a săptămânii, şi să ofere servicii la cele mai ridicate standarde. Dacă ne pare că ne uităm prea departe, atunci să analizăm ce se întâmplă la vecinii din Republica Moldova. Zeci de crame care lucrează în acelaşi regim şi oferă aceleaşi servicii, ca cele din SUA. Când o sa avem aceste lucruri elementare, atunci putem deschide şi alte paranteze.

5. Măsurile pe care le descrieți mai sus ar fi fost aceleași și înaintea pandemiei?

DA

Practic dacă începi cu Basarabia, e greu să mai impresionezi în România.

Eugen ODAINII

6. Dacă ar fi să creați un program turistic ”moldovenesc”, transfrontalier, care ar fi ordinea în care ați sfătui turiștii să viziteze regiunea istorică? Din România în Moldova sau invers? Unde credeți că ar fi introducerea cea mai bună, acel zâmbet de la sosire pe care îl dorim toți, prima impresie cât mai plăcută, și unde credeți că cel mai bine ar fi să fie ultimul pas al călătoriei, impresia de final cu care rămâi și pe care să o porți acasă?

Eu aș începe un sejur din România, chiar zona Vrancea, deoarece aici putem cunoaşte imaginea istorică a producţiei de vin. Avem tradiţii de producţie a vinurilor din soiuri vechi româneşti ca Băbeasca Neagră, Feteasca Neagră şi Feteasca Albă . După urmează zona Iaşi- Cotnari, pentru a cunoaşte Grasa şi Busuioaca. În Moldova neajunsul este că tradiţia producţiei de vin din soiuri autohtone a fost puternic afectată de politicile sovietice. După urmează sejurul în Republica Moldova.

Un alt aspect ţine de ceea ce am scris mai sus. În Republica Moldova acest tip de turism e mult mai bine pus la punct. Practic dacă începi cu Basarabia, e greu să mai impresionezi în România.

INSP publică recomandările pentru hotelierii români
By Alin Pătru

INSP publică recomandările pentru hotelierii români

Specialiștii Institutului Național de Sănătate Publică din România au elaborat un set de recomandări de sănătate publică privind măsurile generale de relaxare a restricțiilor impuse de starea de urgență pentru limitarea răspândirii infecției cu virusul SARS COV 2. Anexa 7 a documentului prevede măsuri recomandate pentru unitățile de cazare în regim hotelier.

Documentul emis de INSP poate fi integral consultat aici.

Cât de relevante sunt evenimentele ”live”? Partea a 2-a: Vasile BIBER.
By Alin Pătru

Cât de relevante sunt evenimentele ”live”? Partea a 2-a: Vasile BIBER.

Am adresat aceleași întrebări despre ”live”-urile online mai multor specialiști în turism și industria de evenimente, și prezint pe rând, răspunsurile acestora. Ieri, am publicat răspunsurile lui Mihai Bulai. Astăzi, e rândul să citim opiniile lui Vasile BIBER, pe care eu l-am cunoscut din ipostaza de cofondator al Afterhills Music Festival.

Alte amănunte mai mult sau mai puțin relevante despre Vasile ar fi că este pasionat de digital marketing, îl puteți angaja ca trainer corporate, dar cel mai definitoriu e că e însurat cu o moldoveancă, deci are cunoaște bine ambele maluri ale Prutului. (N.A.: Doar eu am o problemă că sună ciudat să fii din Iași și să scrie cineva că ești însurat cu o moldoveancă?)

Vasile Biber, co-founder Afterhills Music Festival

A.P.: Încurajează spectacolele și concertele online publicul să își dorească din nou experiențe artistice live?

V.B: Pentru cei care au participat la un festival măcar o data in viață, spectacolele și concertele online sunt declanșatoare de ancore emoționale. Când esti înconjurat de mii de oameni care cânta în același timp o piesă, e o experiența care te marchează si vrei sa o retrăiești. Apoi, până la noul eveniment muzical la care participi cu adevărat, intri pe canale online si încerci sa simți iar bucuria avută cândva la festival.

A.P.: Va gusta publicul în viitor un format mixt de experiență spectaculară care să combine prezența multimedia a unor artiști cu cea fizică, în cadrul aceluiași eveniment?

V.B: Eu cred că da. Pentru mine e mai important grupul de prieteni cu care sunt la un eveniment decât artistul de pe scenă. Atâta timp cât spectacolul este de calitate, chiar nu contează în ce format este artistul. E doar părerea mea. 🙂

A.P.: Ți se pare că post Covid-19 vom asista la nașterea unui turism ”la distanță” pentru cei foarte precauți sau aceste evenimente online vor fi doar o punte spre ”noul normal”?

V.B: Am urmărit concertul lui Travis Scott in jocul Fornite si am rămas impresionat de calitatea spectacolului. Aș urmări cu mare interes evenimente muzicale asemănătoare în mediul online, dar experiența fizică a prezenței într-un festival nu poate fi comparată cu nimic. Te întorci acasă cu un bagaj de amintiri și cu o oboseală plăcută visând deja la următorul festival. Chiar dacă într-un festival nu vor fi toate lucrurile perfecte, de la cazare, la transport, mahmureala de după :), … toate astea vor construi povestiri amuzante și amintiri de neuitat.

Companiile de închiriere auto au ridicat nivelul siguranței clienților
By Alin Pătru

Companiile de închiriere auto au ridicat nivelul siguranței clienților

La o săptămână de la lansarea „Sigiliului de securitate a pasagerilor”, noul standard în industria închirierii de autoturisme este deja implementat de mai multe companii din România și Republica Moldova.

În data de 30 aprilie 2020, agenția ieșeană Travis Tourism a anunțat lansarea primului standard asociativ de curățenie, igienă și securitate pentru pasageri, în parteneriat cu peste 20 de furnizori și parteneri din România și din străinătate, care furnizează servicii de închirere de autoturisme și transferuri private.

„Ne bucură să vedem că standardul nostru este implementat de companiile partenere din Cluj-Napoca, Sibiu, Timișoara, București și Chișinău. Colegii noștri care utilizează platformele Travis Tourism de rezervări online au înțeles că se impun măsuri noi de curățenie și sănătate, în condițiile noi în care își va desfășura activitatea turismul în România. Îndemnăm pasagerii să caute simbolul acestui standar pe site-urile firmelor de la care doresc să închirieze mașini.”, menționează Alin PĂTRU, Business Development Manager al firmei ieșene.

Travis Tourism insistă că la fel de importantă pentru creșterea încrederii publicului în serviciile de închiriere auto și transferuri este și asigurarea transparenței privind starea tehnică și vechimea autoturismelor ori istoricul de accidente al soferilor în cazul închirierilor auto cu șofer.

Informații despre standard pot fi accesate, aici: https://www.romaniatransfers.eu/rent-safe/103

Cât de relevante sunt evenimentele ”live”? Partea 1: Mihai BULAI.
By Alin Pătru

Cât de relevante sunt evenimentele ”live”? Partea 1: Mihai BULAI.

De la începutul pandemiei și izolării o nouă modă a apărut în P.R. și comunicare, una care se răsfrânge și asupra turismului, tocmai pentru că se dorește a fi o alternativă față de prezența fizică a publicului în apropierea performerului, fie el artist ori conferențiar.

Am adresat aceleași întrebări despre ”live”-urile online mai multor specialiști în turism și industria de evenimente, și vă voi prezenta, pe rând, răspunsurile acestora.

Primele opinii sunt cele ale lui Mihai BULAI, pe care îl cunoaștem din mai multe ipostaze: unii din cea de cadru didactic universitar la Facultatea de Geografie din Iași, o parte din cea de consultant în strategii de dezvoltare turistică a destinațiilor, alții din cea de ghid de turism, cei mulți din cea de împătimit al turismului în Moldova.

A.P.: Încurajează spectacolele și concertele online publicul să își dorească din nou experiențe artistice live?

M.B: Spectacolele online înregistrate fac asta într-o mică măsură. O făceau de când a apărut Youtube. Spectacolele live pe social media, ca eveniment, au un impact emoțional mai mare, există o anumită interacțiune, se poate „dialoga parțial” (mai ales dacă publicul se uită pe commenturile live și răspund la ele / reacționează).

A.P.: Va gusta publicul în viitor un format mixt de experiență spectaculară care să combine prezența multimedia a unor artiști cu cea fizică, în cadrul aceluiași eveniment?

MB: Păi asta promitea Vodafone la un moment dat într-o reclamă, unde apărea un tânăr care cânta alături de Adi Despot virtual. Da, trebuie să ne tehnologizăm pentru virtual mult mai mult. Dacă un artist nu poate lua avionul, altul e răcit, dar e instrumentist, e păcat să închizi concert Metallica de 30.000 de bilete pentru că el are gripă sau e blocat pe aeroport. Chitaristul formației, de exemplu- poate cânta și de acasă.

A.P.: Ți se pare că post Covid-19 vom asista la nașterea unui turism ”la distanță” pentru cei foarte precauți sau aceste evenimente online vor fi doar o punte spre ”noul normal”?

M.B: În cazul în care Covid-19 nu dispare complet ci doar scad focarele și se propagă foarte lent pe ici pe colo, frica de resocializare va exista latent în toate păturile sociale. UNii vor avea încredere în măsurile luate (măști performante, distanțare etc.) alții vor evita complet aglomerațiile. În schimb, în cazul în care Covid-19 va fi eradicat complet anul acesta (ca SARS1 în 2003), atunci peste un an poate vom uita că am avut pandemie. Depinde de noi dacă vom învăța lecția și vom face schimbări reale sau dacă vom face aceleași greșeli.

Înainte de a ne porni, să auzim semnalul S.O.S. Turism Moldova
By Alin Pătru

Înainte de a ne porni, să auzim semnalul S.O.S. Turism Moldova

Te-ai gândit vreodată cum ar fi dacă într-o bună zi cineva ți-ar tăia brusc sursa de venit, dar brusc de tot, fără să știi când vei mai avea alți bani, și ți-ar mai și cere cineva banii înapoi pe cheltuieli pe care deja le-ai achitat… pentru el?

De câteva zile, lumea agențiilor de turism, majoritatea din ele mici, din Republica Moldova fierbe pentru protestul programat în 15 mai 2020. Mai puțin intens decât campaniile media și sociale de promovare a turismului intern se aude din ce în ce mai tare semnalul oamenilor de turism prinși între ciocanul legislativ al drepturilor consumatorului și o nicovală foarte grea.

E vorba de nicovala faptului că și-au reprezentat corect turiștii și banii primiți de la aceștia au fost virați către turoperatorii mari ori companii aeriene, pentru a asigura niște servicii care acum nu se știe când vor putea fi prestate.

Pe mulți dintre ei îi cunosc și le știu foarte bine afacerile, dar mai ales cât de mult iubesc turismul și cât își stimează turiștii. Știu la fel de bine cât de greu este să reziști pe o piață unde ”mi-a dat vecinul cu 10 euro mai ieftin un preț pe ce ai muncit de 3 ore” e ceva normal. De fapt, unde nu e normal? Se numește piață competitivă.

Pe mulți dintre ei am avut norocul să îi am alături în proiecte mici sau mari și știu cât au investit în a câștiga un ban cinstit din turism. E un domeniu pentru care au, în primul rând, pasiune.

Chiar incepând cu luna februarie 2020 agenții economici din Republica Moldova care activează în sectorul turismului (agenții de turism, turoperatori, pensiuni agroturistice, hoteluri, societăți de transport de pasageri, ghizi de turism, restaurante etc.) suferă de o diminuare excepțională și șocantă a vânzărilor. Adică totală. Pe de o parte există un val de cereri – de la clienți de anulare a călătoriilor și recuperare a banilor plătiți, de cealaltă parte.

Clienții nu pot fi învinovățiți. E normal ca într-o perioadă ca asta a dezechilibrului și nesiguranței să optezi pentru varianta simplă și sigură, din punctul tău de vedere. Doar că, deși sigură, ea nu e atât de simplă. Banii turiștilor au fost virați către furnizori. Banii turiștilor sunt acolo unde trebuiau să fie.

Agenții au rămas cu 10% din valoarea pachetelor, în cel mai bun caz, iar în Moldova acest caz este rar. Apoi, de aici s-au achitat chirii, salarii, impozite. Asta pentru că, nu-i așa, urmau să vină alte rulaje. Rulaje care nu mai vin. Și nimeni nu știe când vor mai veni, pentru că nimeni nu are cum să spună acum că turiștii care încă nu și-au cumpărat vacanțele vor avea ce să mai cumpere sezonul acesta. Sau de la cine.

Concret, de ce au nevoie agențiile de turism din Moldova, cele peste 500 la număr? De fapt, cine știe acest număr real? Majoritatea acestor agenții sunt afaceri mici, de familie și tot ceea își doresc este să își ajute turiștii să nu își piardă banii și să poată și ele supraviețui.

Adică agențiile de turism au nevoie de un sprijin din partea Guvernului Republicii Moldova pentru a putea utiliza în relația cu turistul ceea ce o parte a nicovalei, turoperatorul sau furnizorul – vorbim și de companii aeriene-, îi forțează deja să accepte în majoritatea cazurilor: vouchere prin care turistul își poate reprograma călătoria în sezonul următor.

Adică agențiile de turism au nevoie de un moratoriu asupra Art.1602, p.9, din Codul Civil al Republicii Moldova pentru Contractele de servicii turistice semnate de parți pana in data de 17 martie 2020, adică o amânare a rambursării până vor avea cu ce să ramburseze, dacă clientul va insista în acest sens, sau care să le dea posibilitatea să reprogrameze, în interesul turistului, pachetele deja contractate până la 17 martie 2020.

Forțarea rambursării riscă să ucidă elementul esențial care poate duce la salvarea banilor turistului: agenția! Facem un raționament simplu: turistul cere înapoi niște bani pe care agenția nu are de unde să îi aducă. Este dată în insolvență sau faliment. Pe numele agenției (că pe ea s-au facturat serviciile de către furnizor), care deja nu mai operează din motivele de mai sus, există niște vouchere ce nu pot fi transmise, legal unui pasager, care rămâne astfel, păgubit. Nu poți sări contabil entitatea agenției. Q.E.D.

S.O.S. Turism Moldova este semnalul unui protest public, început de ANAT Moldova, necesar pentru a atrage atenția asupra necesității intervenției statului în ajutorul unei categorii de intreprinzători: agenții de turism. Agenții de turism sunt cei pe care ne bazăm să poată să multiplice orice efort de marketing pentru promovarea turismului intern. Este un semnal care nu trebuie tratat electoral.

Trebuie tratat corect și profesionist, așa cum ar trebui tratată și nevoia reînființării unei autorități specializată în turism la nivelul Guvernului Republicii Moldova.

Ce înseamnă ”turism” în 12 puncte. Scris pe înțelesul Guvernului.
By Alin Pătru

Ce înseamnă ”turism” în 12 puncte. Scris pe înțelesul Guvernului.

Pentru că o să sară mulți în sus ca arși de ce mama naibii vrem să #SalvațiTurismul din România, scriu pe scurt cam ce nu întelege majoritatea publicului consumator de presă ori de turism, dar mai ales ce nu înțelege mai nimeni din guvernul Orban, de la care nu vrem decât un singur lucru: un plan de măsuri clar structurat de revenire la ”un nou normal” și pentru oamenii de mai jos.

Prieteni și ”aleși” – ce termen frumos pe care francezii îl utilizează ca să le aduc aminte alor lor că poporul i-a pus în funcție -, turismul nu înseamnă doar că ne jucăm cu puța în Antalya vara în nisip, că ne rupem în figuri în cluburile de fițe din Mamaia sau că o ardem pe la Vama Veche de 1 Mai. Turismul nu înseamnă doar vacanțe, hoteluri cu tarife piperate (e dreptul lor să vândă la ce tarif vor iar al turiștilor să aleagă, de-aia e economie de piață). Turismul înseamnă (voi încerca să nu uit pe nimeni):

1. Turism de afaceri – adică ”delegațiile” ori călătoriile în interes de serviciu fără de care multe afaceri nu pot exista. Extrem de multe. Nu e vorba doar de agenți de vânzări ori distribuție, ci de tehnicieni care au de pus în funcțiune instalații ori reparat agregate sau linii de producție, unele din ele cumpărate pe fonduri europene ori contracte de împrumut și care fără acești oameni nu pot fi recepționate legal, deci decontate. Acesta este turismul pe care se bazează majoritatea hotelurilor din țară, dar și multe, multe pensiuni pentru realizarea gradului de ocupare, precum foare multe agenții de turism care deservesc mult foarte mult corporate. Bacău nu e Bucovina și nici Focșaniul nu e Sibiu. Deci, hai să vedem câți bani sunt blocați când turismul nu funcționează?

2. Ghizi de turism. Acești oameni care au investit în ei ani buni de învățare, de citit, de cutreierat cotloane și coclauri, departe de familie cu zilele și săptămânile, indiferent că se simțeau bine sau rău, ca să știe să prezinte țara astfel încât străinul să se bucure că ne lasă bani la noi acasă și să ne mai facă și reclamă în lume prin fotografii, filme și recenzii după ce pleacă. Ghizii de turism sunt cei mai buni și importanți oameni de PR pe care îi are România. Indiscutabil! Din ce trăiesc ei acum?

I-am trecut pe locul al doilea, deși ar trebui să fie undeva pe primul loc, pentru că fac parte din turismul de incoming, sau, mai moldovenește (adică foarte corect românește spus), turismul receptor.

3. Turismul de incoming: Au trecut mai mult de 10 ani de când sunt oameni din turism care se bat ca turismul de incoming să fie considerat export din punct de vedere fiscal. Ar fi o formă de încurajare a celor care aduc bani în țară și contribuie la imaginea pozitivă a României. Ne mândrim cu câte un filmuleț postat de cine știe ce turist care arată ce experiență extraordinară a avut ”la noi”, dar nu ne gândim că omul ală a plătit:

4. Transport – avion, închiriere auto, transfer auto cu șofer – de aici se duc bani la stat inclusiv pentru licențierea șoferilor și autorizarea mașinilor, taxe de drum etc-, taxi, Uber, autocar sau microbuz, dacă a folosit o cursă ocazională cu vehicul închiriat de la microbuz în sus, o bicicletă închiriată ori un bilet RATB sau metrorex în București. Lucrători din aeroportui, control trafic aerian, autogări, gări, CFR și alți furnizori de transport feroviar de pasageri. V-ați prins? Ei încasează și bani care nu erau în România sau care sunt cheltuiți în România nu afară!

5. Hoteluri, pensiuni, apartamente în regim hotelier, camping-uri, plaje. Aici credeți că e simplu, da? Păi, ia gândiți-vă că mai există și…

6. Furnizori de consumabile și de servicii de suport pentru industria HORECA, în care se folosesc detergenți, dezinfectanți, veselă, hârtie igienică, servicii de spălătorie de multe ori externalizate, software specializat, firme de contabilitate, firme de pază, funrizori de mobilier, de textile ori de aparatură și instalații, firme de construcție (că doar nu o să dea recepționerii cu bidineaua când se renovează ceva), cabinete de medicina muncii.

7. Restaurante, baruri, pizzerii, cafenele, crame, cluburi. Cu tot ce înseamnă cele ce nu pot lucra normal acum: bucătări, barmani, spălătorese, ospătari, somelieri, oameni de management sau de PR, personal de pază și curățenie, etc.

8. Furnizori de servicii pentru conferințe, congrese, festivaluri, evenimente, expoziții. Adică MICE, adică un segment care nu este turism, ci parte a strategiei de dezvoltare economică a unei destinații, care aduce turiști cu bani mulți. Deci, reținem: MICE nu e turism! MICE însă aduce beneficii directe și cuantificabile turismului pentru toate categoriile de mai sus și pentru cele de la acest punct, care fac parte din turism: spații și săli pentru organizarea de evenimente, furnizori de tehnică pentru sonorizare și traduceri simultane, interpreți-traducători, entertaineri, speakeri mo și demotivaționali, hostesse, firme de PR și organizatoare de evenimente, firme de producție publicitară, agenții de creație publicitară, manager de social media, presă generalistă, presă de turism

9. Instituții culturale. Pentru că turismul e o industrie în care nu funcționează tehnica formei fără fond. Turismul actual este bazat pe experiențe, nu pe obiective. Muzee, teatre, filarmonici, teatre de balet, opere, cinematografe (da, tot cultură e). E o zonă care este extrem de importantă pentru sănătatea psihică și a cetățenilor din aceeași localitate, iar ”transmisiile online” nu vor putea niciodată înlocui experiența live.

10. Centre comerciale și comercianți. Da, avem turism de shopping. Dacă vreți, vă trimit fotografii cu cârdul de autocare moldovenești la Iași anul trecut pe vremea asta. Erau cu zecile. Deci, nu vorbim doar de magazine de suveniruri și duty-free.

11. Funcționari de stat – lucrători în birouri de promovare turistică, ministere ori pur și simplu la ANAF, ale căror salarii conțin părticele din ceea ce fiecare din cei de mai sus contribuie. Mai mult, unele joburi depind de existența domeniului de activitate, altfel, nu își justifică existența!

12. Creatorii de programe și vânzătorii de visuri. Adică, agențiile de turism. Ultimii în coada listei pentru că ei sunt cei care pun cap la cap produse din toată lista de mai sus și creează interfața cu turistul a întregii piramide. Sunt oamenii care lucrează pentru turist în relația cu furnizorul și pentru furnizori în relația cu turistul. Sunt oamenii care îi ajută să găsească o limbă comună, pentru că e imposibil să fii peste tot. Sunt cei care au fost primii loviți de această criză. Sunt cei care au încasat o singură dată bani pentru munca lor, dar care au muncit deja de două ori și, dacă au noroc, vor munci a treia oară pentru această sumă. Au muncit prima dată pentru a obține o rezervare, au muncit a doua oară pentru a o anula. Dacă au noroc, vor munci a treia oară pentru a o reprograma. Asta, în condițiile în care acum încă nu știu când vor putea spera la venituri noi. Despre ei e mult de spus, și probabil voi scrie separat. Tuturor colegilor agenți, dar și celor de mai sus, SĂNĂTATE!

Pe scurt, domnule Ludovic Orban, domnilor aleși, stimați influenceri, vedete, dragi prieteni, asta e o parte din turism. O mică parte. Colegii noștri din turism nu cer, în realitate, decât UN PLAN și comunicare clară, coerentă, la obiect.