Victorie istorică a agențiilor de turism din Moldova

Victorie istorică a agențiilor de turism din Moldova

Parlamentul Republicii Moldova a aprobat în ședința din 21 mai 2020 un proiect de lege care prevede extinderea, de la 14 la 540 de zile, a termenului de restituire a plăților pentru pachetele turistice, în cazul rezoluțiunii contractelor înainte de începerea călătoriei. Pe scurt, e vorba de vacanțele afectate de pandemia COVID-19.

Măsura adoptată astăzi le va oferi agenților economici din sectorul turismului emițător afectați de criza COVID-19 posibilitatea de a-și onora obligațiile contractuale, inclusiv de restituire a plăților pentru clienții care au solicitat sau vor solicita acest fapt și nu vor opta pentru reprogramarea călătoriilor.

Această măsură urmează urmează să fie aplicată doar pentru contractele încheiate în perioada octombrie 2019 – 17 martie 2020, dată la care a fost instituită starea de urgență în Republica Moldova.

Măsura aprobată de parlamentul moldovean le oferă un sprijin direct agențiilor de turism de bună-cuviință și asigură un echilibru între solicitările turiștilor afectați de pandemie și soluțiile pe care mecanismele pieței le pun la dispoziția profesioniștilor în turism de la care au ales anterior să își achiziționeze pachete de vacanță.

Proiectul a fost elaborat în urma propunerilor înaintate formal de către Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT-MD) din Republica Moldova, în urmă numeroaselor cereri de anulare a pachetelor turistice cu care se confruntă operatorii din turism din țară.

În prealabil, agențiile de turism din Moldova, dar și alte asociații reprezentative ale sectorului turistic au organizat o campanie de popularizare a măsurilor solicitate în presă, în social media, dar și de comunicare cu factorii de decizie.

”Le mulțumesc agențiilor de turism și colegilor care ne-au fost alături, au muncit minuțios, au bătut pe la uși, au fost prezenți la întruniri, au vorbit la telefon ore în șir, au filmat un spot cu forțe proprii, au venit cu un sfat sau cu o vorbă bună! Consumatorul va simți o atitudine profesionistă din partea agențiilor de turism în procesul reluării rezervărilor sau. într-o situație inevitabilă, a anulării acestora prin rambursarea banilor cât de curând va fi posibil. Le mulțumesc și factorilor politici pentru înțelegerea de care au dat dovadă și de faptul că au înțeles că acesta a fost un demers apolitic, în interesul cetățeanului.”,  a declarat Anna COLȚA, președinte ANAT-MD.

Solicitarea ANAT-MD a venit pe fondul refuzului sau incapacității partenerilor externi ai companiilor turistice autohtone de a restitui plățile încasate în avans de la turiștii moldoveni în condițiile legislației valabile în Republica Moldova la data declarării stării de urgență. 

Între octombrie 2019 – martie 2020, companiile de turism din Republica Moldova au vândut pachete turistice achitate parțial sau integral pentru aproximativ 25 mii de clienți. Suma totală estimată a pachetelor comercializate și care intră sub incidența prezentei modificări este în valoare de aproape 5 milioane EUR.

Transferurile de bani externe realizate de către companiile turistice în aceeași perioadă pentru aceste programe turistice au depășit suma de 6 milioane EUR.

Agențiile de turism din Moldova, dar și din România, se află în situația obiectivă de imposibilitate de a restitui banii solicitanților în termenul prevăzut de legislația națională și riscă să fie angrenați în numeroase litigii în instanțe.

Specialiști în turism ”peste Prut” (1): Eugen ODAINII

Specialiști în turism ”peste Prut” (1): Eugen ODAINII

Încep astăzi o serie de interviuri cu specialiști în turism cu experiență demonstrată care cunosc foarte bine România ca piață-țintă, cât și Republica Moldova ca țară gazdă. Ori invers. Primul intervievat este Eugen ODAINII, un nume foarte cunoscut atât ca enolog, cât și ca manager în activități de turism de cel mai înalt nivel. Vă va convinge contextul în care apare numele său la o simplă căutare pe Google. Textul e lung. Luați un pahar de vin și savurați textul în tihnă.

”Noul normal” este un termen care începe să bântuie buzele și mințile oamenilor din turism în întreaga lume, iar conceptul ”bulelor” regionale și a turismului pare să fie cel care oferă cea mai mare marjă de siguranță strategilor în turism.

Pentru turismul piața românească devine astfel prioritară pentru operatorii din Republica Moldova. Proximitatea geografică, identitatea de limbă și istorie, atașamentul sufletesc, puterea de cumpărare mai mare, dar și facilitățile de tranzit a frontierei sunt argumente clare pentru planificarea pe termen mediu și scurt. Iată punctele care m-au făcut să îi adresez următoarele întrebări lui Eugen ODAINII.

1. V-ați început activitatea in România într-o perioadă când probabil nimeni nu își închipuia o situație ca a Covid-19. Cum ați perceput reacția românilor față de schimbările produse în viața lor într-un timp atât de scurt?

Cum se întâmplă de cele mai multe ori, suntem luaţi prin surprindere. Chiar dacă de mai mulţi ani am fost preîntâmpinați despre probabilitatea unei pandemii. Nimeni nu era pregătit. Nici la nivel de macroeconomic , microeconomic sau social. Astfel a fost clar că în urma apariţiei primelor semne de pandemie, a început panica. Şi nu mă refer la acea panică unde toţi aleargă în diferite direcţii şi strigă. A fost un atac de panică în care oamenii au înţepenit, nu puteau spune nimic şi nu se puteau mişca. Nimeni din noi nu avea pregătită varianta B. Astfel toată lumea în primele săptămâni s-a blocat în case sau birouri în căutarea răspunsului la întrebarea: ce facem mai departe?

Se lăsase o linişte totală. Nu mai primea nimeni apeluri şi emailuri urgente. Toate deadline-urile au fost anulate. Era o linişte înainte de război. În special în industria HoReCa şi turism. După aproape o săptămână au început companiile să apară cu primele strategii de supraviețuire. Nu era sens să se discute despre elaborarea unor strategii de dezvoltare, fiindcă era clar că impactul pandemiei va fi unul grav şi pe termen lung. Totul era doar despre metode de a rezista crizei. Nimeni nu poate să prezică ce va fi mai departe. Clar ca nu o să avem cum să recuperăm pierderile înregistrate în această perioadă. Modele de business bazate strict pe un cash flow din activităţile de exploatare curentă, vor trebui reinventate. Mulţi pur şi simplu nu vor avea resurse să repornească afacerile. Acum am înţeles că lucrurile se pot schimba destul de repede. Părerea mea că acesta e începutul unei noi ere în dezvoltarea omenirii. Nimic nu va mai fi la fel.

Ca sa fac o concluzie despre felul în care au reacţionat românii la schimbările aduse de pandemie o sa vin cu un exemplu. Imaginaţi-vă o pană de curent neplanificată, şi toţi oamenii din casă stau şi aşteaptă în linişte să revină curentul. Totul în casă funcţionează absolut pe bază de curent: centrala, plită electrică, pompa de apă ş.a. Oamenii aprind o lumânare şi aşteaptă. Trebuie să reziste. Se caută soluţii. Rezistă dacă au alternative şi rezerve de apă şi mâncare. Se anunţă că revine curentul, doar că va fi furnizat de acum încolo doar pentru câteva ore pe zi. Tot ce funcţiona pe bază de curent electric trebuie schimbat sau optimizat: centrala, plita, pompa ş.a. Important este să ştim perfect ce trebuie să modificăm în primul rând. Dacă nu schimbăm nimic, traiul în casă va deveni imposibil 🙂 .

Eugen ODAINII, Vinoteca HUGO, Alba-Iulia

2. În România sunteți cunoscut pentru un proiect de mare succes în Vrancea, dar acum vă găsim în Transilvania. Puteți să ne dezvăluiți câte ceva din planurile de viitor?

În ultimii 4 ani am fost implicat în lansarea unui proiect foarte mare, ambiţios şi complicat: deschiderea primului complex turistic viti-vinicol din RomâniaDomeniile Panciu Winery & Resort. Rolul meu în acest proiect era de a organiza lansarea complexului turistic şi de a implementa conceptul de turism viti-vinicol. Experienţa obţinută la acest capitol în SUA şi Republica Moldova, m-a ajutat să trec peste multe obstacole şi provocări apărute pe parcurs. Astfel am reuşit să ieşim din tiparul „cârciumilor” din industria HoReCa, şi să luăm direcţia corectă în care orice proces de business are ca scop promovarea şi dezvoltarea culturii vinului nu doar obţinerea unui profit din încasări. A fost greu, dar împreună cu echipa Domeniile Panciu şi managerul general Daniel Guzu am reuşit. Pe vârf de deal, în mijlocul viei, la 18 km de la un drum european, doar cu investiţii proprii complexul a devenit realiate.

În primăvara lui 2019 complexul şi-a deschis porțile pentru primii vizitatori. Realitatea a depăşit aşteptările noastre faţă de fluxul de turişti. Datorită interesului ridicat faţă de enoturism, a serviciilor de calitate oferite de echipa complexului, doar în câteva săptămâni gradul de ocupare era peste 80%. Chiar dacă eram la început, am reuşit să menţinem serviciile oferite la un nivel de calitate ridicat, dovada fiind ratingul 9,6 pe booking.com (din peste 130 evaluări). Anul 2020 urma să fie unul de succes pentru complex. Aveam aproape SOLD OUT pentru perioada de vară si toamnă. Echipa deja era consolidată, organizată şi pregătită pentru a întâmpina oaspeţii. Lucrurile păreau a fi clare, şi toată lumea ştia exact ce trebuie să facă. Încasările planificate pentru acest an depăşeau 1 milion de euro. Până la criza COVID- 19, aveam deja practic SOLD OUT pentru perioada de vara si toamna. Dar la finalul lui martie 2020, deja erau anulate peste 70% din rezervări, tot personalul în şomaj tehnic, şi în acest moment nu se ştie încă data reînceperii activităţii.

În perioada de şomaj tehnic, cauzată de sistarea completă a activităţii complexului turistic, am încercat să analizez oportunităţile şi paşii care urma să îi fac, pentru a putea continua drumul meu în dezvoltarea enoturismului, în condiţiile crizei actuale. Am înţeles că e momentul potrivit să încep un nou proiect, diferit din punct de vedere al gamei de servicii oferite (fără nunţi, botezuri sau conferinţe), în care să mă pot dedica exclusiv degustărilor şi evenimentelor dedicate promovării vinurilor româneşti. Astfel am luat decizia de a mă alătura unui nou proiect viti-vinicol în zona Transilvaniei, în oraşul Alba Iulia – Vinoteca HUGO .

Locaţia este situată în zidurile cetăţii Alba Iulia, şi are o colecţie impresionantă de vinuri din Rezerva de Stat şi alte vinuri cu potenţial de învechire, colecţionate din întreaga lume. Locul a fost renovat recent şi are 2 săli de degustare, şi un spaţiu de stocare a vinurilor în condiţii tehnologice ideale, cu o capacitate de peste 25 000 sticle. Acum lucrăm la amenajarea unui Wine Bar cu terasă şi a unui Wineshop, în care se vor regăsi exclusiv vinuri din soiuri autohtone şi delicatese tradiţionale produse la noi în ţară. Împreună cu Levente Hugo Bara, proprietarul vinotecii şi pasionat de vinuri (WSET 3), vrem să transformăm acest loc într-un centru de promovare a culturii vinului în zona Transilvaniei. Un loc care va deveni punct de atracţie pentru iubitorii de vinuri din ţară şi din întreaga lume, în care se vor organiza evenimente cu impact, dedicate dezvoltării culturii vinului în România. Pentru anul viitor planificăm organizarea unui Festival al Vinului chiar în cetatea Alba Iulia, care datorită fluxului mare de turişti locali şi străini ce vizitează această capodoperă arhitecturală, va avea o vizibilitate mare şi impact direct asupra consumatorului final. Vrem ca acest loc sa devină în timp un nucleu de promovare a vinului românesc, sau cum îl numim noi #wineHUBofROMANIA.

3. Cum au fost afectate planurile de dezvoltare a ofertei turistice pentru anul 2020 și care din ele rămân totuși valabile pentru anii 2020-2021 și în contextul actual?

Faptul că nu se poate merge mai departe cu ofertele actuale a fost înţeles de către toţi. Ofertele vor fi regândite astfel ca să atragă cât mai mulţi oaspeţi, din puţinii care vor avea curaj să meargă în călătorii în perioada ce urmează. Operatorii din turism vor încerca să vândă în special pachete turistice mai complexe, pentru a face clienţii să cumpere servicii cu o perioadă a sejurului mai lungă şi o gamă de activităţi mai variată. Pentru a le putea vinde, aceste oferte vor fi la preţuri cu marje minime. Fiecare va dori să fie cât mai competitiv. Cred că în această perioadă, turiștii din România, în special cei de pe litoral, vor avea pentru prima dată acces la oferte cu un preţ corect. O sa avem o perioadă în care vânzătorii de servicii din turism vor fi în sfârşit deschişi pentru negocieri.

4. Ați trecut din Moldova în… Moldova, apoi în Transilvania. Acum că ați câștigat mai multă experiență între turiștii și românii de pe malul de vest al Prutului, ce ați aduce nou într-un complex turistic din Republica Moldova ce dorește să atragă mai mulți turiști din România?

De fapt, lucrurile stau absolut invers. Turismul vinicol din Republica Moldova e un exemplu pentru cel din România. Oferta turistică de peste Prut în acest moment este ideală pentru turiştii din România din toate punctele de vedere. Ai cel puţin 5 locuri în care poţi merge şi obţine servicii de calitate începând de la cazare, restaurant, degustări şi servicii agrement, la preţuri foarte bune. Ospitalitatea şi talentul culinar al basarabenilor vine ca o completare perfectă la asta. Aici adăugăm strategiile şi proiectele de promovare a turismului vitivinicol si a brandului de ţară. S-a lucrat foarte bine şi eficient. Din feedback-urile turiştilor români, practic toţi îşi doresc să meargă în vizită în Republica Moldova pentru un circuit vitivinicol. Singurul neajuns este infrastructura drumurilor, care practic sunt RUŞINOASE. O altă problemă este politica de taxe a aeroportului din Chişinău, care face biletele extrem de scumpe. Te costă biletul de avion sau reparaţia maşinii mai mult decât sejurul. E o glumă care reflectă 100% realitatea.

Oenoturismul în România este la început.

Eugen ODAINII

Oenoturismul în România este la început. Mai avem multe lucruri de făcut la acest capitol. Pot spune chiar că încă nu avem aşa ceva. Posibilitatea de a vizita câteva crame împrăştiate în toată ţara, nu însemnă că faci acest turism. E nevoie de mult mai multe. În primul rând este vorba despre cramele ce oferă aceste servicii. Ca să poţi spune că faci turism viti-vinicol trebuie să ai angajat cel puţin un ghid turistic cu pregătire enologică , care se ocupă exclusiv de primirea oaspeţilor, un program de vizite flexibil, nu doar cu rezervare cu 5 zile sau doar pentru grupuri mari, trebuie să ai un spaţiu special destinat degustărilor, bine amenajat.

Trebuie să oferi experienţe alternative gen wine & food pairing, chef table etc., ceea ce presupune existenţa unui restaurant sau bistro, cu bucătari angajaţi full time, ospatari, somelieri. Ideal este când turistul are acces la servicii de cazare sau SPA. Repet: toate serviciile disponibile permanent!

La noi ce se întâmplă acum? Chiar daca ai norocul sa fii primit de o crama pentru o vizită, vei fi întâmpinat şi ghidat de cineva care e întrerupt de la locul său de bază de muncă (în cel mai bun caz enologul), şi face acest lucru pro bono sau impus de şefu‘. Degustarea se va face pe repede înainte deoarece omul mai are încă câteva zeci de lucruri de rezolvat în cramă până la sfârşitul zilei. Nu mai vorbim despre servicii gastronomice sau cazare. Daca e week-end nici nu se discută! Aproape nimeni nu te va primi. Asta nu e turism. Exemplul ideal sunt cramele din California. Nu există o fabrică care să nu aibă un Tasting Room (sala de degustare) cu un om bine pregătit care este gata să primească turiştii în orice zi a săptămânii, şi să ofere servicii la cele mai ridicate standarde. Dacă ne pare că ne uităm prea departe, atunci să analizăm ce se întâmplă la vecinii din Republica Moldova. Zeci de crame care lucrează în acelaşi regim şi oferă aceleaşi servicii, ca cele din SUA. Când o sa avem aceste lucruri elementare, atunci putem deschide şi alte paranteze.

5. Măsurile pe care le descrieți mai sus ar fi fost aceleași și înaintea pandemiei?

DA

Practic dacă începi cu Basarabia, e greu să mai impresionezi în România.

Eugen ODAINII

6. Dacă ar fi să creați un program turistic ”moldovenesc”, transfrontalier, care ar fi ordinea în care ați sfătui turiștii să viziteze regiunea istorică? Din România în Moldova sau invers? Unde credeți că ar fi introducerea cea mai bună, acel zâmbet de la sosire pe care îl dorim toți, prima impresie cât mai plăcută, și unde credeți că cel mai bine ar fi să fie ultimul pas al călătoriei, impresia de final cu care rămâi și pe care să o porți acasă?

Eu aș începe un sejur din România, chiar zona Vrancea, deoarece aici putem cunoaşte imaginea istorică a producţiei de vin. Avem tradiţii de producţie a vinurilor din soiuri vechi româneşti ca Băbeasca Neagră, Feteasca Neagră şi Feteasca Albă . După urmează zona Iaşi- Cotnari, pentru a cunoaşte Grasa şi Busuioaca. În Moldova neajunsul este că tradiţia producţiei de vin din soiuri autohtone a fost puternic afectată de politicile sovietice. După urmează sejurul în Republica Moldova.

Un alt aspect ţine de ceea ce am scris mai sus. În Republica Moldova acest tip de turism e mult mai bine pus la punct. Practic dacă începi cu Basarabia, e greu să mai impresionezi în România.

#NEAMPORNIT – o campanie de promovare a turismului intern în Republica Moldova.

#NEAMPORNIT – o campanie de promovare a turismului intern în Republica Moldova.

Miercuri, 29 aprilie 2020, Agenția de Investiții a Republicii Moldova împreună cu parteneri și o serie de influenceri lansează în mediul online un apel sprijin al campaniei naționale de promovare și susținere a turismului în Moldova intitutalată #NeamPornit.

NeamPornit Campanie Agentia de Investitii

Campania presupune o serie de măsuri prin care se dorește creșterea fluxului de vizitatori, stimularea creării și consumului de produs turistic local. Campania este una complexă ce va presupune, în afara poziționărilor online:

  • Organizarea unui studiu reprezentativ pentru a identifica așteptările, cererea reală și oportunitățile la momentul actual în turismul intern;
  • Realizarea unei hărți exhaustive accesibilă și prin aplicație mobilă care va permite prezentarea integrală a ofertei turistice existente;
  • Elemente de sprijin pentru agențiile de turism locale pentru crearea ofertelor turistice interne (de o zi/week-end/vacanță) corelate cu așteptările și resursele publicului;
  • Campanie de angajare a cetățenilor în redescoperirea locurilor și obiectivelor turistice spre a fi vizitate în perioada post-pandemie;
  • Campanie de vizibilitate pentru identificarea destinațiilor noi din Republica Moldova care au fost insuficient promovate, dar care promit experiențe unicat (agro, eco, gastronomice, de meșteșug, de aventură ușoară, sportivă, șa) și care pot poziționa Republica Moldova drept o destinație turistică de 365 zile.

Campania este dezvoltată în parteneriat cu mai multe companii și instituții care vor fi prezentate pe pagina de Facebook a #NeamPornit.

Orice instituție, companie se poate ralia și completa lista parteneriatelor în susținerea turismului intern în Republica Moldova.     

Quarantine Fest: UNISON’G –  festivalul online de muzică ce trece Prutul

Quarantine Fest: UNISON’G – festivalul online de muzică ce trece Prutul

Irina Rimes, Mark Stam, Vanotek și Lori, Natalia Barbu și solista Parov Stelar, Elena Karafizi, vor da ritmul serii de miercuri, 29 aprilie, la Quarantine Fest: U N I S O N ‘ G, un concert caritabil care va putea fi vizionat online din orice colț al lumii, începând cu ora 18:00 (ora României).

Quarantine Fest: UNISON’G va avea loc în data  de 29 aprilie 2020 și este primul festival online cu scop caritabil care va viza în același timp publicul din România și din Republica Moldova. Evenimentul se va desfășura LIVE, pe pagina de Facebook a vinăriei Chateau Cristi și pe paginile partenerilor media, miercuri, începând cu ora 18:00.  

Obiectivul principal al festivalului este colectarea de fonduri pentru personalul care se află în linia întâi de luptă împotriva COVID-19 în România și Republica Moldova, prin intermediul  Asociatiei ZI de BINE (România) și a campaniei Împreună pentru Voi (Moldova), care acordă ajutor celor. Puteți dona online pentru aceste cauze prin intermediul platformei de crowdfunding Gofundme – https://www.gofundme.com/f/impreunapentruvoi

și pe Facebook https://www.facebook.com/donate/207230173837721/

„Evenimentul se extinde în România după o primă ediție foarte reușită în Moldova care a avut loc în data de 8 aprilie. Vom oferi muzică bună, vibrații intense și emoții pozitive, toate, la unison, din respect față de cadrele medicale din ambele țări, care luptă în prima linie împotriva pandemiei de coronavirus,” menționează Constantin Șevciuc, CEO-ul vinăriei Chateau Cristi.

Irina Rimes Festival Online

Quarantine Fest: UNISON’G va înseamna peste trei ore de muzică live, redată într-un format complex din punct de vedere tehnic, chiar din casele artiștilor. 

Chateau Cristi îndeamnă internauții să se pregătească de eveniment exact ca pentru un adevărat festival, să toarne vinul în pahare, să dea volumul din difuzoare la maxim și se se distreze așa cum nu au mai făcut-o demult!

Despre Quarantine Fest: UNISON’G: Festivalul este organizat de către producătorul de vin premium Chateau Cristi din Republica Moldova. Compania este reînființată în anul 2016 pe baza moștenirii și tradiției familiei Cristi, vinificatori începând cu anul 1882.  Actualmente, Chateau Cristi produce peste 1 milion de butelii și este una dintre cele mai medaliate comanii de profil din Republica Moldova. 

 

Moldova e mai mult decât vin și bomboane Bucuria

Moldova e mai mult decât vin și bomboane Bucuria

Dar dacă e nevoie, le oferim și pe acestea.

Republica Moldova, Basarabia, ”Peste Prut”. Oricum i-ar spune clienții agențiilor de turism și turoperatorilor din România, chiar dacă vorbim aceeași limbă, tot e greu să lucrezi cu o destinație pe care majoritatea agenților de turism din România nu au vizitat-o.

Dumneavoastră, stimați colegi agenți de turism din România care citiți acest text, ați vizitat Basarabia? (”Ce să fac eu acolo?”) Răspunsul aici: meetinmoldova.com

Noi cei de la Safe Travel Agency suntem o echipă mixtă de ”expați” din România mutați la Chișinău și ”moldoveni din talpă” de peste Prut. 🙂

De patru ani învățăm să îmbinăm rigoarea occidentală cu răbdarea, multa răbdare care îți trebuie ca să poți face turism de calitate în spațiul ex-sovietic. Da, nu doar Basarabia. Ne descurcăm la fel de bine și în Ucraina, Georgia sau Azerbaidjan.

Suntem membri MPIGBTA și ANTRIMși am fondat Europe NOW. Asta pentru că ne place să învățăm de la cei mai buni și să lucrăm în echipă cu ei.

Știm care sunt clișeele care îi fac pe colegii noștri ”din țară” să evite recomandarea Republicii Moldova ca destinație pentru evenimente corporate, incentive și team building.

Aceleași clișee despre Basarabia (cine dorește poate primi lista celor 14 identificate de noi) păstrează excursiile leisure în Moldova în limita ”safe” a cramelor de la Cricova, Mileștii Mici, plus încă două mănăstiri și orașul Chișinău. Cei care deja includ Tiraspolul în trasee merită o medalie. Acestea sunt locuri pe care oricum le vizitezi când vii aici. Clienții tăi nu merită mai mult?

Apropo, la Tiraspol se poate acum achita cu cardul românesc. Câți alți parteneri din Moldova v-au transmis asta?

Tururi în Transnistria.
Tiraspolul nu mai e de mult timp URSS.

Da, noi stricăm imaginea ”Back in the USSR” care nu mai are nicio legătură cu actualitatea din stânga Nistrului, așa cum nu te aștepți să ai locuri în Moldova așa cum e Castel Mimi din fotografia de mai jos.

Da, imaginea de jos e din Basarabia și mai are locul și o sală de evenimente cu 500 locuri, cu pereții din sticlă. Și e și cramă. Și are și o istorie frumoasă. Cum sună asta pentru clientul acela al tău care te bate la cap în fiecare an că vrea ceva ”WOW”?

Castel Mimi, un obiectiv mai românesc în Basarabia, nu se poate.

Nu vă batem la cap mai mult. E vineri. Dacă ați citit deja până aici, merităm și noi o medalie.

Acum știți că la Chișinău există o agenție de ”români din România” – da, asta oricum ai da-o sună straniu – cu care veți vorbi întotdeauna pe limba voastră, nu doar când vine vorba de cuvinte, despre orice proiect MICE în Moldova. Da, știm ce înseamnă să ai nevoie de facturi și justificative pentru orice decont. Da, nici nu lucrăm altfel decât legal.

Avem un mare dezavantaj noi la Safe Travel Agency însă. Pentru că într-adevăr credem în #rezist, nu oferim ”paraîndărăt” colegilor agenți.

Nici ieftini nu suntem, dar nici comisioane pentru alții nu încasăm.

Ne place să lucrăm legal, iar Moldova nu e ”Pampas”. Are legi, fisc, impozite. Da, știm, tocmai am mai distrus un clișeu fals. Cu plăcere. 🙂

Pentru întrebări, solicitări și proiecte MICE sau leisure în Moldova interesante, vă rugăm să ne provocați pe hello@safetravel.agency sau, dacă preferați să lucrați .ro până la capăt, cea mai bună opțiune e Travis Tourism.

De ce ne temem de Estul Sălbatic?

De ce ne temem de Estul Sălbatic?

Vara aceasta am trecut Marea Neagră, pentru prima dată. Nu, nu înot, ci cu avionul.

Nu a fost prima mea experiență C.S.I. După cum mulți dintre voi deja știu. Locuiesc de patru ani la Chișinău, deci sunt destul de bine tăvălit prin multe cutume și povești post-sovietice, dintre care o parte mi-au confirmat clișeele despre ”Est”, dar marea majoritate m-au făcut să îmi doresc să explorez răsăritul acesta de lângă noi.

Voi fi scurt. Nu voi scrie romane cu impresii, detalii tehnice, număr de stele la hoteluri sau ”scoruri” la cazare. Doar că, după ce am fost de nenumărate ori în Ucraina, Cernăuți, Kiev, Odessa fiind locuri pe care le frecventez des și cu plăcere, Sochi / Adler la mare și Krasnaya Polyana la munte în Caucaz, apoi în Azerbaidjan la Baku și în zona lor muntoasă, mi se pare prea greu nu doar să le povestesc prietenilor și colegilor cât de frumoasă e experiența turistică acolo.

Oamenii sunt mult mai dispuși să audă despre Thailanda, Grecia sau Paris decât despre Est. Așa cum spunea și un fost coleg de-al nostru de la Travis, noi, românii, trăim cu niște concepții greșite despre o zonă căre acoperă cam un sfert de glob.

E normal. E normal să te temi de un trecut care încă doare. Doare Basarabia ocupată, dor anii de comunism și represiune. Dor multe încă în sufletul nostru, iar eliberarea aia bruscă din 1989 pare că ne-a închis complet ochii spre zona aia unde limba rusă e lingua franca.

Poate însă ne temem că vom vedea lucruri care ne vor face să ne gândim cât de prost s-au mișcat lucrurile în țara asta în ultimii treizeci de ani, iar alții ca noi s-au descurcat mai bine în turism?

Ne place să ne lăudăm cu deschiderea spre nou, cu ”experimentalul”, dar în tot timpul acesta Georgia, o destinație turistică vizitată de 8 milioane de oameni în 2018 îți aduce răspunsul ”și ce să văd acolo” de la turistul mediu român. Da, în Georgia poți zbura direct din Bucureși la niște tarife absolut democratice, încă disponibile la 120-130 eur în sezonul de iarnă, pentru că românul nostru încă are creierul bătut în cuiele clișeelor legate de Est, ”sovietic” = vechi și prost.

8 milioane de turiști anual în Georgia, însă din București biletele de avion pentru Tbilisi de-abia se vând. Zbor direct! Oare nu cumva ar fi bine să ne regândim atitudinea despre noi și despre deschiderea noastră în gândire? E următorul meu punct pe listă.

Peste 170km de pârtie construite pentru Olimpiadă la Krasnaya Polyana. Ce-i drept, sălbăticiunea Caucazului nu prea mai există acolo. Orice metru pătrat e controlat sistematic cu tunuri antiavalanșă săpate în stâncă de Doamne-ferește. Da, la ruși se poate schia în condiții excelente și vei avea parte de o experiență excelentă ca să ajungi acolo.

Băieții lui Putin nu s-au mulțumit să tragă liniuțe prin pădure, ci au tras o șosea de mare viteză de la aeroportul Adler, cu tot cu tuneluri și cale ferată de mare viteză aferentă. Ca să nu spui că nu ai cum ajunge la resorturile ridicate și ele de la zero, printre care una are un nume ușor glamuros, ca să știi ca firma mamă are destulă putere să își tragă un munte și o stațiune de schi dacă vrea: Gazprom. Personal, prefer Rosa Khutor în acea zonă. Recunosc, am și ceva pile acolo.

Baku. La întoarcerea de acolo le-am spus amicilor că mi-aș dori și eu câțiva ani de dictatură dacă Chișinăul sau Bucureștiul, ori măcar Iașiul ar arăta cum arată acum capitala Azerbaidjanului.

Ordonat, curat, nou, totul se construiește riguros, într-unul din cele două stiluri: corporatist sci-fi cu tente culturale azere, adică sticlă, beton, oțel și fantezie inspirată de motivele tradiționale de trăznești când vezi ce le-a ieșit, ori al doilea stil, o stranie copie a clădirilor europene de secol XIX din Paris sau Barcelona. Bulevarde întregi parcă scoase din Parisul lui Haussmann. Și totul arată nou. Până și centrul vechi, ”Orașul de Interior”, aflat în patrimoniul UNESCO.

E drept, Baku pute a petrol și a gaze arse. Dar și noi avem vin, munți, mare, ploaie, cernoziom, etc. Hai să nu ne plângem degeaba.

Despre Odesa, dragostea mea, voi scrie separat. E prea frumos și prea aproape de noi orașul acesta.

Sunt încă multe comori în CSI de explorat. Chiar și Moldova noastră. Că e a noastră. Noi suntem urmașii urmașilor urmașilor celor de la 1504.

E timpul să nu ne mai temem de ele. Voi ce ziceți?

Vreți să călătoriți în ”Estul sălbatic”? Aruncați-mi un mail pe dmc@europenow.pro sau alin.patru@travis.ro

Moldovenii sunt români. Acelaşi neam, aceleaşi obiceiuri.

Moldovenii sunt români. Acelaşi neam, aceleaşi obiceiuri.

Ziua de astăzi nu ştiu ce îmi demonstrează mai tare: faptul că sunt “zen” şi nimic nu îmi poate strica dispoziţia de a dedica timpul liber lucrurilor importante (a.k.a. plimbările cu căţeii) sau că mi-am dovedit încă o dată că Moldova e fix o Românie mai mică, unde poţi vedea mai clar şi mai dur caracteristicile noastre de neam.

Pe scurt, românii din România, şi cetăţenii Republicii Moldova se caracterizează prin:

  • ospitalieri (naturaleţe, cei de la est de Prut, comercială, cei de la vest de Prut)
  • kombinator (“facem noi să fie bine, ca să nu fie rău” / “Ia-n-ascultă, am eu o idee”)
  • strângători (orice are sub 200kg şi poate fi mutat de pe loc, o să dispară repede din orice loc vizibil. Ce-i drept, sansele sunt mai mari in Basarabia decat in Iasi.)

Caroce, mi s-a furat al treilea scuter în trei ani de când sunt în Moldova. Şi nu că n-ar fi fost al doilea furat de pe o şosea circulată (Calea Ieşilor) sau că se găsea fix la 50m de intrarea într-o secţie de poliţie.

Toată tărăşenia e că am rămas cu motorul în pană miercuri noapte şi aveam altele pe cap, astfel încât nu am putut să merg să îl recuperez. Şi da, eram conştient că e foarte posibil astăzi să nu îl mai pot găsi. Asta pentru că în Moldova de fiecare dată când parcam un scuter undeva, plecam cu gândul că e posibil să nu îl mai găsesc. Pentru că… suntem români.

Pentru că aici, în Moldova, toată lumea te atenţionează că se fură. Şi atunci mă întreb de ce naiba vin unii deştepţi şi dau vina pe romi că se fură în România? Aici nu prea sunt romi. Nici măcar ăia de la Soroca nu se pun la socoteală că sunt rămaşi de sămânţă să avem ce le arăta turiştilor. (A propos, “La Castelele” din Ciurea sau Grajduri bat dealul din Soroca la fund aşa cum bate National Geographic orice blogger de turism.)

Revenind, dacă aici se fură ca-n codru, dar nu sunt romi, atunci cine fură? Da, tot ai noştri fraţi. Suntem un neam şi asta ne ocupă tot timpul.

Avem de ambele părţi ale Prutului aceleaşi obiceiuri, aceeaşi educaţie genetică a descurcăreţului. Suntem produsul unor regimuri bolnave (fanariot, rus, otoman,comunist, de tranziţie), iar sechelele astea sunt la fel peste tot, de la relaţiile de afaceri, până la dilema femeii care vrea să fie iubită şi preţuită, dar de un sponsor.

Suntem acelaşi neam pentru că ne iubim ţara doar când plecăm din ea, muncim de rupem peste hotare, nu vrem să ne întoarcem acasă, dar vrem să facem ordine pentru cei rămaşi, îi urâm pe ai noştri (cei din Moldova pe cei din România şi invers) pentru că sunt oglinda propriei noastre familii.

Aşa că fraţi români, da, Moldova e superbă, ospitalieră, dar se şi fură, că-s de-ai noştri.

Moldovenilor le spun atât: de fiecare dată când îmi va spune cineva de aici că îi urăşte pe “români”, zâmbetul meu nu va fi unul prefăcut, ci de milă.

Acum e timpul pentru o plimbare în cel mai frumos şi sigur oraş de pe planetă. Pentru că aici nu trebuie să te temi să te plimbi pe străzi. Aici trebuie doar să te temi să nu laşi chestii mici la vedere.

P.S. Celui care a furat-o pe Bella îi transmit că avea carburator nou, simeringuri la fel, dar actele sunt la mine şi era singura roşie de modelul ăsta din Chişinău. Habar nu am dacă am rămas în pana prostului sau ceva intern. Nu mergea indicatorul de combustibil.

 

Social Media Managerii sunt sortiți să piară în iad

Social Media Managerii sunt sortiți să piară în iad

Acest articol nu are nicio legătură cu Referendumul la care #stauacasă. Acest articol are pur și simplu legătură cu bunul-simț, pe care Biserica, de data aceasta nu cea Ortodoxă Română ci una afiliată minunatei și pravoslavnicei Mitropolii a Chișinăului și Întregii Moldove, se laudă că ni-l predă și ni-l oferă ca exemplu.

Pentru că am scrisc cândva de un mozaic de la Iași care mi se pare că nu-și are locul pe pereții pe care a ”aterizat”, astăzi vă delectez cu o imagine postapocaliptică de la Chișinău, de pe pereții Catedralei (așa scrie pe frontispiciu) ”Sfinții Împărațit Constantin și Elena”, de pe Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, gard în gard cu clădirea SIS.
De la început, cred că acest locaș de cult e destinat să devină un clasic al tururilor ghidate în anii care vin, dar mai ales peste vreo patru sute de ani, când omuleții gri cu ochi negri și chelie care vom deveni vor dori să vadă cum lucram noi mici și cocoșati la laptop în anii 2000, fiind la fel de înapoiați ca dracul care nu descoperise încă ”Tabletele Legii”, deci mai avea nevoie de tastatură.

Biserica Sfintii Constantin si Elena  Chisinau
Până una alta, dacă Biserica ne spune că trebuie să aducem copiii la ea, ia gândiți-vă dragi prieteni și hateri deopotrivă, cum e să îți duci copilul într-o biserică ce ar putea lesne să aiba un rating R cu cerculeț pus la intrare.

Bărbați care se muscă de gât (nimic sexy in asta, de data această), femei care își smulg carnea de pe ele, cranii care mai de care mai fanteziste, de până și cea mai tupeistă rockotecă ar fi invidioasă.

Da, mergeți cu copii la biserică și învățați-i în același timp să fie optimiști, să aibă încredere în ei și să nu se teamă de bau-bau. Spuneți-le că Dumnezeu e bun și milostiv, dar arătați-le că doar cu o parte din ei, că restul, mamă-mamă, uite ce pățesc. TInere, intră cu curaj în viață, dacă mai ai de unde!

Încă nu am informații despre cine este pictorul minunăției, însă documentarea de-abia începe. Stați pe-aproape, iar cei din România, #statiacasa!