Companiile de închiriere auto au ridicat nivelul siguranței clienților

Companiile de închiriere auto au ridicat nivelul siguranței clienților

La o săptămână de la lansarea Sigiliului de securitate a pasagerilor”, noul standard în industria închirierii de autoturisme este deja implementat de mai multe companii din România și Republica Moldova.

În data de 30 aprilie 2020, agenția ieșeană Travis Tourism a anunțat lansarea primului standard asociativ de curățenie, igienă și securitate pentru pasageri, în parteneriat cu peste 20 de furnizori și parteneri din România și din străinătate, care furnizează servicii de închirere de autoturisme și transferuri private.

„Ne bucură să vedem că standardul nostru este implementat de companiile partenere din Cluj-Napoca, Sibiu, Timișoara, București și Chișinău. Colegii noștri care utilizează platformele Travis Tourism de rezervări online au înțeles că se impun măsuri noi de curățenie și sănătate, în condițiile noi în care își va desfășura activitatea turismul în România. Îndemnăm pasagerii să caute simbolul acestui standar pe site-urile firmelor de la care doresc să închirieze mașini.”, menționează Alin PĂTRU, Business Development Manager al firmei ieșene.

Travis Tourism insistă că la fel de importantă pentru creșterea încrederii publicului în serviciile de închiriere auto și transferuri este și asigurarea transparenței privind starea tehnică și vechimea autoturismelor ori istoricul de accidente al soferilor în cazul închirierilor auto cu șofer.

Informații despre standard pot fi accesate, aici: https://www.romaniatransfers.eu/rent-safe/103

Ce înseamnă ”turism” în 12 puncte. Scris pe înțelesul Guvernului.

Ce înseamnă ”turism” în 12 puncte. Scris pe înțelesul Guvernului.

Pentru că o să sară mulți în sus ca arși de ce mama naibii vrem să #SalvațiTurismul din România, scriu pe scurt cam ce nu întelege majoritatea publicului consumator de presă ori de turism, dar mai ales ce nu înțelege mai nimeni din guvernul Orban, de la care nu vrem decât un singur lucru: un plan de măsuri clar structurat de revenire la ”un nou normal” și pentru oamenii de mai jos.

Prieteni și ”aleși” – ce termen frumos pe care francezii îl utilizează ca să le aduc aminte alor lor că poporul i-a pus în funcție -, turismul nu înseamnă doar că ne jucăm cu puța în Antalya vara în nisip, că ne rupem în figuri în cluburile de fițe din Mamaia sau că o ardem pe la Vama Veche de 1 Mai. Turismul nu înseamnă doar vacanțe, hoteluri cu tarife piperate (e dreptul lor să vândă la ce tarif vor iar al turiștilor să aleagă, de-aia e economie de piață). Turismul înseamnă (voi încerca să nu uit pe nimeni):

1. Turism de afaceri – adică ”delegațiile” ori călătoriile în interes de serviciu fără de care multe afaceri nu pot exista. Extrem de multe. Nu e vorba doar de agenți de vânzări ori distribuție, ci de tehnicieni care au de pus în funcțiune instalații ori reparat agregate sau linii de producție, unele din ele cumpărate pe fonduri europene ori contracte de împrumut și care fără acești oameni nu pot fi recepționate legal, deci decontate. Acesta este turismul pe care se bazează majoritatea hotelurilor din țară, dar și multe, multe pensiuni pentru realizarea gradului de ocupare, precum foare multe agenții de turism care deservesc mult foarte mult corporate. Bacău nu e Bucovina și nici Focșaniul nu e Sibiu. Deci, hai să vedem câți bani sunt blocați când turismul nu funcționează?

2. Ghizi de turism. Acești oameni care au investit în ei ani buni de învățare, de citit, de cutreierat cotloane și coclauri, departe de familie cu zilele și săptămânile, indiferent că se simțeau bine sau rău, ca să știe să prezinte țara astfel încât străinul să se bucure că ne lasă bani la noi acasă și să ne mai facă și reclamă în lume prin fotografii, filme și recenzii după ce pleacă. Ghizii de turism sunt cei mai buni și importanți oameni de PR pe care îi are România. Indiscutabil! Din ce trăiesc ei acum?

I-am trecut pe locul al doilea, deși ar trebui să fie undeva pe primul loc, pentru că fac parte din turismul de incoming, sau, mai moldovenește (adică foarte corect românește spus), turismul receptor.

3. Turismul de incoming: Au trecut mai mult de 10 ani de când sunt oameni din turism care se bat ca turismul de incoming să fie considerat export din punct de vedere fiscal. Ar fi o formă de încurajare a celor care aduc bani în țară și contribuie la imaginea pozitivă a României. Ne mândrim cu câte un filmuleț postat de cine știe ce turist care arată ce experiență extraordinară a avut ”la noi”, dar nu ne gândim că omul ală a plătit:

4. Transport – avion, închiriere auto, transfer auto cu șofer – de aici se duc bani la stat inclusiv pentru licențierea șoferilor și autorizarea mașinilor, taxe de drum etc-, taxi, Uber, autocar sau microbuz, dacă a folosit o cursă ocazională cu vehicul închiriat de la microbuz în sus, o bicicletă închiriată ori un bilet RATB sau metrorex în București. Lucrători din aeroportui, control trafic aerian, autogări, gări, CFR și alți furnizori de transport feroviar de pasageri. V-ați prins? Ei încasează și bani care nu erau în România sau care sunt cheltuiți în România nu afară!

5. Hoteluri, pensiuni, apartamente în regim hotelier, camping-uri, plaje. Aici credeți că e simplu, da? Păi, ia gândiți-vă că mai există și…

6. Furnizori de consumabile și de servicii de suport pentru industria HORECA, în care se folosesc detergenți, dezinfectanți, veselă, hârtie igienică, servicii de spălătorie de multe ori externalizate, software specializat, firme de contabilitate, firme de pază, funrizori de mobilier, de textile ori de aparatură și instalații, firme de construcție (că doar nu o să dea recepționerii cu bidineaua când se renovează ceva), cabinete de medicina muncii.

7. Restaurante, baruri, pizzerii, cafenele, crame, cluburi. Cu tot ce înseamnă cele ce nu pot lucra normal acum: bucătări, barmani, spălătorese, ospătari, somelieri, oameni de management sau de PR, personal de pază și curățenie, etc.

8. Furnizori de servicii pentru conferințe, congrese, festivaluri, evenimente, expoziții. Adică MICE, adică un segment care nu este turism, ci parte a strategiei de dezvoltare economică a unei destinații, care aduce turiști cu bani mulți. Deci, reținem: MICE nu e turism! MICE însă aduce beneficii directe și cuantificabile turismului pentru toate categoriile de mai sus și pentru cele de la acest punct, care fac parte din turism: spații și săli pentru organizarea de evenimente, furnizori de tehnică pentru sonorizare și traduceri simultane, interpreți-traducători, entertaineri, speakeri mo și demotivaționali, hostesse, firme de PR și organizatoare de evenimente, firme de producție publicitară, agenții de creație publicitară, manager de social media, presă generalistă, presă de turism

9. Instituții culturale. Pentru că turismul e o industrie în care nu funcționează tehnica formei fără fond. Turismul actual este bazat pe experiențe, nu pe obiective. Muzee, teatre, filarmonici, teatre de balet, opere, cinematografe (da, tot cultură e). E o zonă care este extrem de importantă pentru sănătatea psihică și a cetățenilor din aceeași localitate, iar ”transmisiile online” nu vor putea niciodată înlocui experiența live.

10. Centre comerciale și comercianți. Da, avem turism de shopping. Dacă vreți, vă trimit fotografii cu cârdul de autocare moldovenești la Iași anul trecut pe vremea asta. Erau cu zecile. Deci, nu vorbim doar de magazine de suveniruri și duty-free.

11. Funcționari de stat – lucrători în birouri de promovare turistică, ministere ori pur și simplu la ANAF, ale căror salarii conțin părticele din ceea ce fiecare din cei de mai sus contribuie. Mai mult, unele joburi depind de existența domeniului de activitate, altfel, nu își justifică existența!

12. Creatorii de programe și vânzătorii de visuri. Adică, agențiile de turism. Ultimii în coada listei pentru că ei sunt cei care pun cap la cap produse din toată lista de mai sus și creează interfața cu turistul a întregii piramide. Sunt oamenii care lucrează pentru turist în relația cu furnizorul și pentru furnizori în relația cu turistul. Sunt oamenii care îi ajută să găsească o limbă comună, pentru că e imposibil să fii peste tot. Sunt cei care au fost primii loviți de această criză. Sunt cei care au încasat o singură dată bani pentru munca lor, dar care au muncit deja de două ori și, dacă au noroc, vor munci a treia oară pentru această sumă. Au muncit prima dată pentru a obține o rezervare, au muncit a doua oară pentru a o anula. Dacă au noroc, vor munci a treia oară pentru a o reprograma. Asta, în condițiile în care acum încă nu știu când vor putea spera la venituri noi. Despre ei e mult de spus, și probabil voi scrie separat. Tuturor colegilor agenți, dar și celor de mai sus, SĂNĂTATE!

Pe scurt, domnule Ludovic Orban, domnilor aleși, stimați influenceri, vedete, dragi prieteni, asta e o parte din turism. O mică parte. Colegii noștri din turism nu cer, în realitate, decât UN PLAN și comunicare clară, coerentă, la obiect.

TAROM reia zborurile din 2 mai.

TAROM reia zborurile din 2 mai.

Compania aeriană națională TAROM a început publicarea tarifelor pentru zboruri operate după perioada de interdicție. Tarifele apar deja în sistemele de rezervări ale Travis Tourism.

Prima destinație internațională care va fi deschisă este Amsterdam.

Următoarele destinații care vor fi redeschise vor fi Atena, Paris, Frankfurt și Munchen, potrivit agenției de știri Mediafax.

Zborurile interne pentru TAROM sunt deja disponibile în sistemele GDS începând cu 18 mai 2020, după cum urmează:

BucureștiIași

RO707 București 18:20 – 19:25 Iași

RO708 Iasi 19:50 – 21:00 Bucuresti

București – Cluj-Napoca

RO647 București 18:05 – 19:00 Cluj-Napoca

RO648 Cluj-Napoca 19:40 – 20:35 București

BucureștiOradea

RO627 București 17:55 – 19:20 Oradea

RO628 Oradea 19:45 – 21:05 București

București – Timișoara

RO607 București 17:05 – 18:05 Timișoara

RO608 Timișoara 18:45 – 19:45 București

Pentru moment zborurile vor fi operați de trei ori pe săptămână, luni, miercuri și vineri.

Prețurile încep de la 30 EUR / o singură variantă pentru zborurile interne.

Mai multe informații: sales@travis.ro / +40745252005

#travistourism #TAROM

COMPANIILE SE ALĂTURĂ CARAVANEI UNIVERSITĂȚII „ALEXANDRU IOAN CUZA” PENTRU PROMOVAREA IAȘULUI ÎN REGIUNE

COMPANIILE SE ALĂTURĂ CARAVANEI UNIVERSITĂȚII „ALEXANDRU IOAN CUZA” PENTRU PROMOVAREA IAȘULUI ÎN REGIUNE

Pentru prima dată, companiile din Iași se alătură Caravanei pe care o desfășoară Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) în liceele din regiune, cu scopul de a promova orașul atât din perspectiva ofertei educaționale, cât și ca centru al performanței, al oportunităților de dezvoltare și al posibilităților pentru petrecerea timpului liber.

Implicarea mediului de business în susținerea caravanelor regionale în licee este o inițiativă a grupului IULIUS, ca parte a proiectului „Iași, orașul viitorului tău”, lansat în luna februarie, cu scopul de a promova Iașul la nivel regional, drept un centru academic, ce oferă multiple oportunități în dezvoltarea carierei, dar și ca oraș cu numeroase posibilități de petrecere a timpului liber.

Caravana UAIC este formată din studenți şi profesori de la cele 15 facultăți ale Universității „Alexandru Ioan Cuza” și își propune să ajungă în peste 150 de licee din diferite regiuni ale țării, pentru a promova oferta academică în rândul elevilor din clasele a XI-a și a XII-a. Până în prezent, Caravana UAIC în formula extinsă a ajuns în liceele din Galați, Bacău și Onești, iar prezentările vor continua și în alte orașe din regiune, precum Roman, Piatra Neamț, Focșani și Suceava, până în luna mai 2018. „Mă bucur că în acest an Caravana UAIC este în formulă extinsă și că avem alături și reprezentanți din mediul de afaceri, prin implicarea companiei IULIUS, care a simțit îndeaproape pulsul comunității ieșene.  Prezentările comune au transmis că suntem o echipă completă și o sursă foarte credibilă și reală pentru tinerii liceeni – viitori studenți și apoi angajați în Iași. În deplasările următoare, încurajăm și alte companii să ni se alăture, pentru a prezenta o ofertă diversificată în liceele din regiune”, a declarat Diana Chihaia, Șeful Departamentului Servicii pentru Studenți și Absolvenți din cadrul UAIC.

Una dintre companiile care au acceptat invitația de a se alătura Caravanei UAIC este Ness Digital Engineering. Specialiștii le-au prezentat liceenilor care sunt oportunitățile de dezvoltare pe termen lung, după finalizarea studiilor, dar și informații despre programele de internship derulate. „Considerăm că este un demers ce consolidează o comunitate puternică de tineri, care vor vedea perspective de viitor în orașul nostru. Formatul nou al Caravanei UAIC este benefic pentru liceeni, iar compania noastră dorește să se implice și în următoarele programe care pot crește interesul acestora pentru Iași”, ne-au spus reprezentanții companiei Ness Digital Engineering.

Pe lângă oferta academică și perspectivele privind angajarea, tinerii din regiune au descoperit și Iașul turistic, un oraș în care pot beneficia de numeroase posibilități de petrecere a timpului liber.

„Susținerea Caravanei UAIC are rolul de a completa informațiile transmise liceenilor cu cele din perspectiva statutului de turist, pe care îl pot avea. Îi ajutăm să descopere locuri noi, festivaluri și alte evenimente culturale care se dezvoltă în Iași și să afle cum își pot investi timpul liber în diferite activități de voluntariat”, au precizat reprezentanții companiei Travis Tourism, care au acceptat invitația IULIUS de a susține Caravana UAIC.

Programul „Iași, orașul viitorului tău”, lansat de compania IULIUS, se dorește a fi o inițiativă a întregii comunități, care să contribuie la crearea unei platforme active de dialog între studenți, mediul universitar și cel de business. Programul include numeroase alte activități, precum: conferințe, caravane regionale, prezentări ale ofertei locurilor de muncă, întâlniri cu ONG-urile studențești de la diferite specializări, facilitarea unor discuții cu profesioniști din cadrul multinaționalelor prezente în Iași, evenimente de tipul „Ziua Porților Deschise”, sesiuni de training specializate și multe altele.

 

Only in Moldova (1): Puneți magheara pe carte și mergeți la FILIT Iași

Only in Moldova (1): Puneți magheara pe carte și mergeți la FILIT Iași

Pentru ameliorarea ofertei de mai jos, le ”recomandăm imperios” acestor traducători din Republica Moldova o excursie la Iași la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași (FILIT) 2017.

E aproape de Chișinău și sediul lor din apropierea Ministerului de Finanțe, și foarte posibil vor găsi și traducători de coreeană și limba ivrit. 

(Va urma.)

traduceri chisinau

Destinația Moldova: adevăr sau provocare

Destinația Moldova: adevăr sau provocare

De ceva timp le spun colegilor din turismul moldovean, adică de la stânga Prutului, că aici avem noroc din două puncte de vedere.

Primul este că potențialul turistic este clar, divers și foarte bine adaptat pieței actuale unde turiștii se întorc la rădăcini, caută activități, ospitalitate, naturalețe și autenticitate. Al doilea ar fi că, pe malul drept al Prutului, ”Moldova” ca destinație turistică, este momentan un cuvânt frumos, nu un brand. Acest lucru nu li se datorează muncii colegilor din Republica Moldova, ci culturii ”caprei vecinului” și dezorganizării industriei de turism din regiunea de Nord-Est a Româmâniei.

Scriu acest articol pentru că astăzi au apărut două articole în presa ieșeană:

  1. începe iar distracția legată de numele Aeroportului Internațional din Iași http://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/concurs-de-solutii-pentru-a-da-un-nume-aeroportului–167400.html
  2. și vestea cea bună, care vine de la Primăria Municipiului Iași: Promovarea podgoriilor ieșene trebuie să devină un element esențial în strategia de turism a municipiului Iași http://curierul-iasi.ro/municipalitatea-propune-o-strategie-de-promovare-podgoriilor-iesene-22292

Acum e momentul la care trebuie să gândim împreună, pentru că, realmente, destinația Moldova este una, indiferent de granițe. Oricât se chinuie unii ”lingviști” să ne introducă traduceri diferite pentru același cuvânt, ”Moldova” e Moldova oricum ai spune-o. Chiar, dacă poate să îmi spună și mie cine a inventat inepția de diferențiere a Moldovei de la stânga Prutului de cea din dreapta Prutului cu ”Moldova” și ”Moldavia” în engleză, franceză și alte cele, să mi-l arătați și mie, ca să îl ciuruiesc mediatic. Moldova e Moldova, pe română, engleză, franceză, oricum i-ai spune.

Totuși, internațional, destinația turistică recunoscută acum, este Moldova, adică Republica Moldova. Ce se va întâmpla peste viitor?

Se va trezi oare gigantul adormit al turismului românesc și va exista o organizație de management al destinației Moldova în curând? Va ști Agenția Națională a Turismului din Republica Moldova să răspundă acestei provocări?

Vom afla. Cândva. Pe banii oamenilor din turismul moldovenesc și ai turiștilor.

 

 

Să ne vedem de oile noastre în turism

Să ne vedem de oile noastre în turism

Scriu astăzi pentru colegii din ”provincie”, care nu putem și nu avem cum să mergem la toate ”comitetele și comițiile” Înaltei Porți a turismului de la Bucureși, formată dintr-un cocktail destul de inflamabil de asociații mai mult sau mai puțin patronale, agenții guvernamentale și minister(e).

Tendința omului de turism din ”provincie” este să depindă, în acest caz, de informația pe care o primește prin presă, Facebook sau latrinograme. Ori, dacă este să ne uităm la articolele de presă din ultimele săptămâni, la declarațiile de presă ale domnului Alin Burcea care atunci când exact oameni din turism (Infotripiștii) îi adresează întrebări, îi tratează cum am scris aici, atunci deja impresia generală este că avem in Mircea Titus Dobre un blestem aruncat asupra turismului românesc de care doar cavalerul în armură (sau ie de ciobănaș, dacă îmi aduc bine aminte niște felicitări de Crăciun) din vârful ANAT ne poate salva.

Doar că eu am stat față în față cu dl. ministru al Turismului pe 9 iunie 2017, la Tg. Ocna și simt nevoia să scriu ceea ce cred văzând o discuție deschisă, pe față, între vreo 70 de oameni de turism din Bacău, la care s-au adăugat un sucevean din Iași și un oltean din Chișinău, și un om despre care eu cred că cineva vrea să credem că a făcut-o de oaie.

Să încep cu ce căuta olteanul din Chișinău acolo. M-am dus pentru că am o problemă fixă și împuțită tare: vămile Albița și Sculeni, mizeria din ele (WC-urile insalubre), tratarea cu superioritate a pasagerilor și turiștilor din Republica Moldova – chiar dacă sunt cetățeni români –  de către personalul celor două instituții cu care ai contact acolo, timpii idioți de așteptare la punctul de trecere a frontierei în sezonul vacanțelor din Moldova, când se toarnă turiști spre Târgu-Ocna, Slănic Moldova, Sovata, Bucovina, și vara, când incoming-ul din Republica Moldova se mută și spre România cu turiști străini care vin spre cea mai apropiată capitală din zonă, care nu este Bucureștiul. Acestea sunt lucruri pe care am încercat să i le semnalez și domnului Alin Burcea anul trecut, la care am primit o durere în cot ca răspuns. O spun franc și fără teamă: dacă pe aici treceau charterele touroperatorilor spre Grecia, interesul era mai mare!

I-am cerut domnului ministru,, din partea Asociației Naționale pentru Turism Receptor în Republica Moldova (ANTRIM), să facă tot ce îi stă în putință ca să nu ne mai fie rușine să aducem turiști prin Moldova în Uniunea Europeană. Ce se întâmplă la această frontieră este scandalos, iar Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice mai are și nesimțirea necesară să declare pentru TeleM Iași că e vina turiștilor că o instituție a statului nu poate găsi soluții, chiar și cu plată, pentru a crea condiții SALUBRE, în două vămi. La Oancea de ce se poate, domnilor funcționari de stat.

I-am reamintit, ca român, că anul viitorul e Centenarul Marii Uniri, iar ca om de turism, cel mai bun cadou de aniversare pe care Departamentul Centenar al Guvernului României poate să îl facă românilor de peste Prut este civilizarea frontierei. I-am reamintit domnului ministru că Centenarul Unirii Basarabiei cu România este ceva mai devreme, pe 27 martie 2018. Cetățenii români de peste Prut merită tratament demn la frontieră în anul marii aniversări. Dacă primim cadou un monument, o să facem pipi pe el, că toaletă canci.

Am găsit înțelegere, atenție și respect pentru problematică. Am primit sprijinul colegilor din județul Bacău în argumentare și le mulțumesc din suflet pentru asta. Ei simt cu adevărat turismul dinspre Republica Moldova.

Atitudinea domnului ministru este una de manager. Își scrie frumos pe foaie ideile, răspunde. Nu îl domnesc din pupincurism, ci din obișnuința respectului în limbaj pe care o am din presa britanică și franceză. Adică unde mai e presă, ca breaslă.

Nu pot să neg faptul că m-am bucurat când am auzit acum câteva săptămâni că se vor închide birourile de promovare turistică din străinătate. Acolo la promovare@mturism.ro era un cancer care ne omora pe toți. Începând cu totala ineficiență a acestor birouri (rapoarte știm toți să scriem), mai ales în ceea ce privește cunoșterea modului de funcționare a pieței de turism (un jurnalist în turism sau un blogger nu va fi niciodată specialist în turism și nu va ști cum să facă o vânzare activă a unei destinații către profesioniști) și cu modul anemic de animare a standurilor României la târgurile de turism, totul mergea prost.

Rezum aici, câteva puncte pe care le-am mai spus și scris, pe șleau, și pentru care am auzit că sunt un ”agitator” sau ”rebel”:

  • acum câțiva ani România a fost exclusă de la IMEX  pentru neplata facturii de stand
  • la WTM Londra România a fost suspendată de pe site pentru plata facturii de stand exact când se făceau programările pentru întâlniri. Am fost reporniți cu 7 zile înainte, când jocurile erau deja făcute
  • de Chișinău se ocupă Biroul de Promovare de la Moscova
  • de târgul de la Tel Aviv se ocupa în 2013 Biroul de Promovare de la Madrid
  • răspunsul pentru înscrierile la expoziții anul trecut au fost primite după 6-7 luni de la trimiterea documentației, cu insistențe
  • dacă primești un răspuns de la promovare@mturism.ro trebuie să te consideri privilegiat
  • la întâlnirea WTO de anul trecut sper că numele meu nu apare pe lista participanților, pentru că m-am retras când am aflat că ANT ne roagă să nu venim pentru că eram la umplutură ca să le iasă numărul de pax pentru bugetul total. Nu, nu poți organiza evenimente cu sumele din caietele de sarcini SF de pe site-ul fostului ANT. Chiar, de ce ANT nu publica niciodată și numele câștigătorilor de licitații ca să știm și noi cine sunt performerii în bugete de turism din România? Pe bune, oamenii ăia merită o statuie dacă pot organiza două coffee break complexe / zi cu vreo 6 ron de persoană. Colegii care au mers, ia spuneți, ați apucat ceva la prânz? De cina de întâmpinare nu mai zic nimic, știu că ați fost dați la o parte, deși în scripte apăreați mulți dintre voi la număr. A fost ciudat să primesc telefon de la ANT să nu merg la o parte din program, iar WTO să îmi scrie la 15 minute după să îmi reconfirme întreg programul. Bine, ei sunt niște proști, nu știu cum se lucrează la noi.
  • numărul de telefon de la promovare@mturism.ro era la fel de inexistent

Sunt lucruri pe care i le-am spus si domnului ministru la Tg. Ocna. Sunt răspunsuri pe care le-am primit și pe care nu le-am găsit în presă:

  • se cauă un sediu pentru Minister, ca să nu mai existe problema actualei dispersii a personalului în clădirea Ministerului Transportului;
  •  vor fi înființate birouri noi de promovare, cu altă organizare. Am reținut, printre altele Beijing, Varșovia, Chișinău. Eu am propus să fie chiar sub formă de licitație – prestator de servicii, firmă locală de marketing al destinației. Ar fi o variantă. Dacă Israel face asta, de ce să inventăm noi roata?
  • va exista un sistem de gestiune electronică a corespondenței și documentelor
  • pe Promovare sunt posturile scoase la concurs – dați sfoară în țară!
  • se va face o selecție mai riguroasă a expozițiilor unde se participă. Asta trebuie citit ca: bugetul va fi împărțit pentru un ROI mai bun la cele care se participă! Revenim la rapoarte…

De vouchere ați citit deja in Agerpress. De garantare, însă nu, despre Legea Turismului, la fel.

Legea Turismului va fi supusă dezbaterii publice cât de curând. Asta e foarte important! Fiecare din noi vom avea dreptul să ne expunem opinia, ceva ce dl. Burcea nu își dorea în iarnă legat de fondul de garantare. Trageți dumneavoastră aici concluzia.

În loc de de concluzii arunc niște întrebări:

  • De ce ziariștii noștri – unii dintre ei chiar foarte stăpâni pe subiectul turismului – nu au publicat nimic atunci când situația suspendării României la WTM era în toi și aveau toată informația necesară să scrie ceva care să rupă, dar acum scot oaia în fața, pornind mai mult de la interpretare – trunchiere a unei discuții?
  • De ce deranjează adevărul că structura ANT era una ineficientă și care a permis falimente răsunătoare, și trebuie reconstruită de la temelie, cu materiale noi? Se pierd cumva niște relații?
  • De ce atunci când citești presa ai impresia că ai un incompetent ca ministru al Turismului, dar față în față discuți cu un manager care gestionează resurse ca în mediul privat?
  • De ce trăiesc cu impresia că anumite persoane refuză în continuare să vadă soluții alternative la Fondul de Garantare, când unele elegante au apărut de la colegi de breaslă?
  • Din timpul  mandatului cărei persoane se știe că trebuie rezolvată problema garantării pachetelor turistice?
  • De ce atâta grabă în continuare legată de garantare, când mai sunt șase luni? Cineva nu a înghițit niște hârtii și a deranjat că îi ascultă și pe alții = dezbatere publică?

Sezon fructos tuturor! Mi-am făcut o poză cu dl. ministru, că nu se știe cât vom mai avea minister.

Notă: Aluziile la oaie nu sunt accidentale.

Ministrul Turismului Romania

 

Foamea aduce inspirația. La Bolta Rece.

Foamea aduce inspirația. La Bolta Rece.

Era 20.30, marți seara. Prins între hârtii, la birou, mă rodea foamea. Privesc  teancurile de facturi (e perioada aceea a lunii), iar ele nici măcar nu mă bagă în seamă, de parcă vor să îmi întoarcă atenția și dragostea pe care le-am purtat-o de sărbători. Stau tolănite și nonșalante, stivuite pe căprării de TVA, pe jos, în jurul biroului de la Travis pe care l-am ocupat în lipsa colegului plecat să urce Matterhornul . Simt că mă roade foamea. Mă apucă o poftă de ciorbă soră cu graviditatea.

”Hai până la Bolta, că e un pic mai sus!”,  zic eu în gând, de parcă foamea m-ar fi dedublat și eram cu cine știe ce prieten căruia îi spuneam o mare taină.  Îmi iau geaca de la cuier, pun fularul și o iau agale la deal, amușinând aerul în căutarea unui iz de ciorbă de burtă, că asta mi se cuibărise în suflet de cum ieșisem pe ușă.

Afară era plăcut, nici prea frig, nici prea de iarnă. Pentru un mijloc de ianuarie, nici nu ai fi spus că ești la Iași, la câțiva păși de strada Rece. Las în stânga și în dreapta mea șaormeriile din micul colț arăbesc al Iașiului, înfipte parcă înadins în coasta bisericii Sfinții Teodori, clădire monumentală de secol XVII. Am o mică revelație în timp ce fotografiez clopotnița bisericii îmbrăcată într-un halou de lumină desenat de ceață: ”Și Iașiul are o biserică a Sfântului Teodor Tiron, nu doar Chișinăul!”. Metehne de ghid: căutăm mereu ceva să ne lege orașul de baștina turiștilor pe care îî plimbăm.

Biserica Sfintii Teodori Iasi
Biserica Sfintii Teodori Iasi
foto: allin4.ro

Și i-am plimbat de multe ori pe drumul ăsta spre Casa Bolta Rece, cel mai longeviv restaurant ieșean, poate cel mai vechi din țară. Culmea face să scriu acest blog azi, de ziua Boltei. Din 17 ianuarie 1786 e atestată documentar. Sună așa de oficial de parcă ar fi oraș.

La fel, urcam straduța Sf. Teodor la pas cu ei, gândindu-mă, ca și acum, la bunătățile de acolo. Printre pași, răsfiram planificarea momentului ”UAU!” când, la intrarea în hrubă turiștii vor fi bine aghezmuiți cu o țuică sănătoasă cum doar acolo găsești în Iași. E un fel de asigurare că spiritele vor fi vesele pe parcursul mesei. Mai condimentam urcușul la deal,  pe străduțe pe unde autocarele intră și ies doar dacă șoferii au făcut stagiul pe 188 prin Chișinău, cu câte-o poveste de despre scriitorii care au trecut pragul localului. Dădeam ușor în clocot povestea și foamea turiștilor pe scările muzeului Codreanu, ca să fie încă fierbinte când apar farfuriile în Boltă.

Cam așa îmi făceam singur, aseară, când, de foame parcă, îmi venise și pofta de fotografiat. Zâmbeam ușor nătâng și mă gândeam că artiștilor le vine inspirația de foame. Cine a văzut artist celebru și bogat în tinerețe?

Treg pragul Boltei. Aproape mecanic, cotesc la dreapta, apoi la stânga. Picioarele știu bine drumul. Liniște deplină, însă. Ciudat. E…prima dată. Mă uit la ceas: ora 21.00. Cobor cu încredere totuși și poftă multă, mai mult țopăind decât pășind. Pătrund.

Bolta Rece Iasi / foto allin4.ro
Casa Bolta Rece Iasi – foto: allin4.ro

La dreapta, lăutarii casei, trei, tăcuți. Fiecare la câte o masă, mă priveau de parcă aș fi aterizat dintr-un univers paralel. Caut cu privirea ospătarii. Aparent, niciunul în camera. O ospătăriță robotea ceva în spatele barului, luminată de un singur bec, din spate, ca în filmele cu securiști. Mă privea și ea, ușor românește, ca atunci când te duci la Finanțe în zi scurtă și ceri o fițuică. Sau, ca să mă înțeleagă și prietenii de peste Prut, ca atunci când cumperi ceva din magazin la Chișinău și soliciți o factură.

Aplecat peste masa, culmea, chiar în fața mea, ultimul pe care îl zăresc e ospătarul. De-o vârstă cu localul, grizonat bine, omulețul ar fi putut fi imaginea unei beri artizanale, doar că avea voioșia unei bălți de noroi în octombrie. Ședea ardelenește în inima Moldovei și… cam atât.

”Speranța moare ultima și moare de foame”, așa că totuși, hai să întreb. Și chiar întreb:

”Bună seara! Mai serviți? Aș vrea o ciorbă, ceva scurt.”

”Nu.”, iar privirea îi căzu de acolo de unde și-o ridicase la fel de scurt către mine pe cât se auzi cuvântul. Nici nu știu ce privea. Parcă ochii cumva învăluiseră obiectul ală  cu plictiseala lor și îl ascunseseră cu totul.

Resemnat, mă întorc, urc scările mecanic, cotesc la dreapta, apoi la stânga. Ies.

”Speranța moare ultima și moare de foame”. Pășesc pe verandă și arunc o privire în salonul de sus. Mi se păruse că văd un cap de mușteriu. Apoi, nu îl mai văd.

Bolta Rece Iasi
Masa la Bolta Calda.

Mi-e foame, simt nevoia să fotografiez. Pozele, le găsiți mai jos. Mi-a fost oare destul de foame? Poate ajung și eu faimos cândva pornind de la Bolta Rece.

Ciorbă, nu am avut. Supă, da. Trăiască poporul prieten din Vietnam, mereu la datorie! Și puiul de Shanghai, la microunde. Facturile au fost într-un final, învinse.

Și totuși, nu-mi cereți să fiu supărat pe Casa Bolta Rece. Nu pot. Mi-e prea drag locul ăsta în Iași pentru că nu e un restaurant cu mâncare tradițională românescă. Casa Bolta Rece este chiar un restaurant cu specific românesc, așa cum nu veți mai găsi poate decât pe la Moara Drăgaicelor, la Buzău, sau la Crama Sibiul Vechi. Cam atât.

Românul nu e mereu vesel și ospitalier. Nu are cum. E român, e om. Hangițele noastre din cărți nu erau mereu zâmbitoare, zvelte, tinere și primitoare, dar aveau mâncare bună, cum e mereu la Bolta Rece la Iași. Bine, când servesc. Iar lăutarii, nu pot să cânte fără mușterii.

Să nu mă înțelegeți greșit, la Casa Bolta Rece de obicei sunt mușterii și nu puțini, așa că fiți pregătiți cu bacșiș și provocări de cântece, că merită!

Așa că, dacă treceți prin Iași, musai treceți pe la Casa Bolta Rece, dar nu faceți ca mine să mergeți pe nepusă masă, ci dați un telefon de rezervare înainte (+40 232 212 255). Ca sa nu… ”Nu.”.

 

 

 

Autoritatea Națională pentru Turism dă o (nouă) palmă turismului ieșean

Autoritatea Națională pentru Turism dă o (nouă) palmă turismului ieșean

Aflăm un pic câte un pic, de pe paginile de Facebook ale Autorității Naționale pentru Turism că doamna Anca Pavel Nedea bate țara pentru a le vorbi actorilor din turism despre Organizațiile de Management al Destinației.

Slavă Domnului, iată că a venit și ANT-ul nostru cu un subiect cât de cât actual (bine, ce-i drept decalajul între actualul nostru și cel al partenerilor străini e de vreo 40 de ani), așa că are doamna Nedea cu ce să își facă ”oleacă” de P.R., după ce instituția pe care cu onor o conduce a ținut flămânzi participanții de la conferința organizată împreună cu Organizația Națiunilor Unite pentru Turism (UNWTO) “Un management integrat de calitate privind destinațiile turistice: garanția competitivității”, din 22-25 iunie la București.Despre aberațiile acestei conferințe unde oamenii trebuiau să dea la numar dar să vină doar în ziua doi și mai ales despre semnele de întrebare ale achizițiilor publice realizate de către ANT, urmează să revin, inclusiv cu o adresă oficială pentru primirea rezultatelor tuturor procedurilor de achiziție publică ale instituției din ultimul an.

Revenind la oaia noastră carpatină, regăsim pe site-ul Autorității un anunț care ne trimite la o caravană de conferințe denumite ”Managementul Destinațiilor: Online și Offline”, a cărei primă pagină ne îmbie cu următoarele fraze bine pregătite pentru Google, partenerul pe spatele cărora au băieții și fetele de la ANT pe ce să scrie rapoarte pompoase de activitate:

managementul-destinatiilor-ant

Toate bune și frumoase. De Google dă un ban să își facă reclamă la ”AdWords” ei sunt băieți deștepți. Nu trebuie să se priceapă și la turism. Pentru asta se bazau pe ANT, care ar fi trebuit să știe turism. Ar fi trebuit. Și iată orașele unde avem caravana de întâlnire cu mediul de turism din regiunea ”mea”: Cluj-Napoca, Timisoara, Târgu-Jiu (ați auzit de Craiova, fraților?), Brașov, București, Galați, Suceava.

Doamnă Anca Pavel-Nedea, știți ceva ce noi nu știm? S-au schimbat regiunile țării? Adică în regiunea noastră, formată, pentru știința dumneavoastră, din județele Bacău, Botoșani, Neamț, Vaslui, Suceava și Iași, tocmai SUCEAVA, cea mai ”din colț” dintre toate este cel mai bun loc unde să ne chemați la întâlnire?  Adică cel mai reprezentativ oraș din regiunea turistică Nord-Est este Suceva? Adică voi gândiți logistic? Sincer, după ce am aflat că de organizarea standului României în martie la expoziția de turism de la Chișinău se ocupă Biroul de Promovare din Moscova, nu cred că gândește cineva prea mult pe la ANT. Să dea bine în poze. Asta contează.

Doamnă Anca Pavel-Nedea, vă solicit să faceți publice motivele pentru care Suceava este orașul unde sunt chemați la întâlnire oameni de turism din Vaslui sau Bacău, atunci când Neamțul sau Iașiul sunt egal accesibile pentru toți participanții cărora nu le plătește statul bilete la TAROM.

În caz că nu știați, vă reamintesc doar câteva fapte care ar trebui să vă dea de gândit despre cât de tare ați jignit turismul ieșean pentru că dumneavoastră vă flutură (nu m-am putut abține) mai frumos fustele pe la Suceava, într-o zi de vineri, 21 octombrie 2016, când șederea poate fi prelungită frumos în Bucovina peste week-end:

  1. Aeroportul Internațional Iași este principala cale de acces a turiștilor către nord-estul României, singurul aeroport din zona Moldovei certificat ca aeroport internațional și cu un trafic estimat pentru anul 2017 de peste 1.200.000 de pasageri. Da, Iașiul este poarta aeriană a Bucovinei și va fi pentru mult timp!
  2. Iașiul este principalul hub de congrese și conferințe al Nord-Estului României, care atrage anual cel mai mare număr de turiști cu buget peste medie din estul României.
  3. În Iași operează 4 hoteluri de clasificare 4 stele, dintre care 3 de capacitate peste 60 de camere si 5 hoteluri de 3 stele, plus unul aproape finalizat, toate acestea într-un perimetru de mai puțin de 1 kilometru pătrat. Vorbim doar de cele din centru. Aproape cât toate celelalte județe din Nord-Est la un loc.
  4. Iașiul găzduiește anual cel mai mare pelerinaj din România și poate din estul Europei.
  5. Iașiul este poartă de intrare a turiștilor din Republica Moldova și a turiștilor străini care sosesc prin Chișinău, oraș-capitală mai apropiată de Iași decât Bucureștiul. Și da, Republica Moldova este o țară care își promovează turismul mai bine decât o face ANT-ul cu onoare condus de dumneavoastră.
  6. Ați numărat muzeele din Iași, doamnă Anca Pavel-Nedea? Știți câte sunt? Doar Muzeul Literaturii Române Iași singur lasă în ceață câteva județe. Adică, hai să o luăm și ierarhic.
  7. Iașiul are peste 4000 de studenți străini care sunt ambasadori reali ai turismului românesc, fără a afișa îngâmfarea unor personaje plătite din bani publici pentru a-și arăta superioritatea față de cei care sunt veniți la muncă în calitate de expozanți privați în standurile României.
  8. Iașiul este orașul situat la distanțe aproape egale ca timp de toate celelalte municipii reședință de județ din Moldova. Nu, Suceava nu este!

Doamnă Pavel-Nedea, nu vă faceți griji pentru noi, cei de la Iași. Oricum știm că nu vă faceți.

Noi urmăm deja exemplul colegilor din privat din Republica Moldova. Dacă statul, adică ANT-ul condus de dumneavoastră nu face nimic pentru ieșeni, vom face noi, operatorii din turism din Iași singurei, împreună cu autoritățile locale, pentru că știm și vrem să arătăm lumii că Moldova noastră e mai frumoasă dezbrăcată, decât e îmbrăcată cu haina ponosită a uitării sub un brand de țară ofilit prin standurile noastre triste de pe la târgurile internaționale. You know the feeling.

Un punct de vedere scris de un oltean născut la Caracal, crescut la Sibiu, care locuiește la Chișinău. Pentru că ”România s-a născut la Iași!”