Ce înseamnă ”turism” în 12 puncte. Scris pe înțelesul Guvernului.

Ce înseamnă ”turism” în 12 puncte. Scris pe înțelesul Guvernului.

Pentru că o să sară mulți în sus ca arși de ce mama naibii vrem să #SalvațiTurismul din România, scriu pe scurt cam ce nu întelege majoritatea publicului consumator de presă ori de turism, dar mai ales ce nu înțelege mai nimeni din guvernul Orban, de la care nu vrem decât un singur lucru: un plan de măsuri clar structurat de revenire la ”un nou normal” și pentru oamenii de mai jos.

Prieteni și ”aleși” – ce termen frumos pe care francezii îl utilizează ca să le aduc aminte alor lor că poporul i-a pus în funcție -, turismul nu înseamnă doar că ne jucăm cu puța în Antalya vara în nisip, că ne rupem în figuri în cluburile de fițe din Mamaia sau că o ardem pe la Vama Veche de 1 Mai. Turismul nu înseamnă doar vacanțe, hoteluri cu tarife piperate (e dreptul lor să vândă la ce tarif vor iar al turiștilor să aleagă, de-aia e economie de piață). Turismul înseamnă (voi încerca să nu uit pe nimeni):

1. Turism de afaceri – adică ”delegațiile” ori călătoriile în interes de serviciu fără de care multe afaceri nu pot exista. Extrem de multe. Nu e vorba doar de agenți de vânzări ori distribuție, ci de tehnicieni care au de pus în funcțiune instalații ori reparat agregate sau linii de producție, unele din ele cumpărate pe fonduri europene ori contracte de împrumut și care fără acești oameni nu pot fi recepționate legal, deci decontate. Acesta este turismul pe care se bazează majoritatea hotelurilor din țară, dar și multe, multe pensiuni pentru realizarea gradului de ocupare, precum foare multe agenții de turism care deservesc mult foarte mult corporate. Bacău nu e Bucovina și nici Focșaniul nu e Sibiu. Deci, hai să vedem câți bani sunt blocați când turismul nu funcționează?

2. Ghizi de turism. Acești oameni care au investit în ei ani buni de învățare, de citit, de cutreierat cotloane și coclauri, departe de familie cu zilele și săptămânile, indiferent că se simțeau bine sau rău, ca să știe să prezinte țara astfel încât străinul să se bucure că ne lasă bani la noi acasă și să ne mai facă și reclamă în lume prin fotografii, filme și recenzii după ce pleacă. Ghizii de turism sunt cei mai buni și importanți oameni de PR pe care îi are România. Indiscutabil! Din ce trăiesc ei acum?

I-am trecut pe locul al doilea, deși ar trebui să fie undeva pe primul loc, pentru că fac parte din turismul de incoming, sau, mai moldovenește (adică foarte corect românește spus), turismul receptor.

3. Turismul de incoming: Au trecut mai mult de 10 ani de când sunt oameni din turism care se bat ca turismul de incoming să fie considerat export din punct de vedere fiscal. Ar fi o formă de încurajare a celor care aduc bani în țară și contribuie la imaginea pozitivă a României. Ne mândrim cu câte un filmuleț postat de cine știe ce turist care arată ce experiență extraordinară a avut ”la noi”, dar nu ne gândim că omul ală a plătit:

4. Transport – avion, închiriere auto, transfer auto cu șofer – de aici se duc bani la stat inclusiv pentru licențierea șoferilor și autorizarea mașinilor, taxe de drum etc-, taxi, Uber, autocar sau microbuz, dacă a folosit o cursă ocazională cu vehicul închiriat de la microbuz în sus, o bicicletă închiriată ori un bilet RATB sau metrorex în București. Lucrători din aeroportui, control trafic aerian, autogări, gări, CFR și alți furnizori de transport feroviar de pasageri. V-ați prins? Ei încasează și bani care nu erau în România sau care sunt cheltuiți în România nu afară!

5. Hoteluri, pensiuni, apartamente în regim hotelier, camping-uri, plaje. Aici credeți că e simplu, da? Păi, ia gândiți-vă că mai există și…

6. Furnizori de consumabile și de servicii de suport pentru industria HORECA, în care se folosesc detergenți, dezinfectanți, veselă, hârtie igienică, servicii de spălătorie de multe ori externalizate, software specializat, firme de contabilitate, firme de pază, funrizori de mobilier, de textile ori de aparatură și instalații, firme de construcție (că doar nu o să dea recepționerii cu bidineaua când se renovează ceva), cabinete de medicina muncii.

7. Restaurante, baruri, pizzerii, cafenele, crame, cluburi. Cu tot ce înseamnă cele ce nu pot lucra normal acum: bucătări, barmani, spălătorese, ospătari, somelieri, oameni de management sau de PR, personal de pază și curățenie, etc.

8. Furnizori de servicii pentru conferințe, congrese, festivaluri, evenimente, expoziții. Adică MICE, adică un segment care nu este turism, ci parte a strategiei de dezvoltare economică a unei destinații, care aduce turiști cu bani mulți. Deci, reținem: MICE nu e turism! MICE însă aduce beneficii directe și cuantificabile turismului pentru toate categoriile de mai sus și pentru cele de la acest punct, care fac parte din turism: spații și săli pentru organizarea de evenimente, furnizori de tehnică pentru sonorizare și traduceri simultane, interpreți-traducători, entertaineri, speakeri mo și demotivaționali, hostesse, firme de PR și organizatoare de evenimente, firme de producție publicitară, agenții de creație publicitară, manager de social media, presă generalistă, presă de turism

9. Instituții culturale. Pentru că turismul e o industrie în care nu funcționează tehnica formei fără fond. Turismul actual este bazat pe experiențe, nu pe obiective. Muzee, teatre, filarmonici, teatre de balet, opere, cinematografe (da, tot cultură e). E o zonă care este extrem de importantă pentru sănătatea psihică și a cetățenilor din aceeași localitate, iar ”transmisiile online” nu vor putea niciodată înlocui experiența live.

10. Centre comerciale și comercianți. Da, avem turism de shopping. Dacă vreți, vă trimit fotografii cu cârdul de autocare moldovenești la Iași anul trecut pe vremea asta. Erau cu zecile. Deci, nu vorbim doar de magazine de suveniruri și duty-free.

11. Funcționari de stat – lucrători în birouri de promovare turistică, ministere ori pur și simplu la ANAF, ale căror salarii conțin părticele din ceea ce fiecare din cei de mai sus contribuie. Mai mult, unele joburi depind de existența domeniului de activitate, altfel, nu își justifică existența!

12. Creatorii de programe și vânzătorii de visuri. Adică, agențiile de turism. Ultimii în coada listei pentru că ei sunt cei care pun cap la cap produse din toată lista de mai sus și creează interfața cu turistul a întregii piramide. Sunt oamenii care lucrează pentru turist în relația cu furnizorul și pentru furnizori în relația cu turistul. Sunt oamenii care îi ajută să găsească o limbă comună, pentru că e imposibil să fii peste tot. Sunt cei care au fost primii loviți de această criză. Sunt cei care au încasat o singură dată bani pentru munca lor, dar care au muncit deja de două ori și, dacă au noroc, vor munci a treia oară pentru această sumă. Au muncit prima dată pentru a obține o rezervare, au muncit a doua oară pentru a o anula. Dacă au noroc, vor munci a treia oară pentru a o reprograma. Asta, în condițiile în care acum încă nu știu când vor putea spera la venituri noi. Despre ei e mult de spus, și probabil voi scrie separat. Tuturor colegilor agenți, dar și celor de mai sus, SĂNĂTATE!

Pe scurt, domnule Ludovic Orban, domnilor aleși, stimați influenceri, vedete, dragi prieteni, asta e o parte din turism. O mică parte. Colegii noștri din turism nu cer, în realitate, decât UN PLAN și comunicare clară, coerentă, la obiect.

Travis Tourism lansează primul standard de securitate a clienților de închiriere auto

Travis Tourism lansează primul standard de securitate a clienților de închiriere auto

Începând cu luna mai 2020, în contextul generat de realitățile COVID-19, peste 20 de furnizori și parteneri din România și din străinătate care furnizează servicii de închirere de autoturisme prin platformele gestionate de firma ieșeană Travis Tourism vor adopta noi standarde de curățenie, igienă și securitate pentru pasageri, la inițiativa companiei.

Furnizorii de servicii de transport de pasageri și închiriere de vehicule ai platformelor www.romaniatransfers.eu și www.romaniarentacar.eu ale Travis Tourism vor fi primii care adoptă ”Sigiliul de securitate a pasagerilor”.

Travis Tourism și partenerii săi în acest proiect consideră că închirierea de autoturisme și transferurile private pot fi un factor major de relansare a turismului intern, atât cel de afaceri, cât și al vacanțelor în România. Flexibilitatea, costurile accesibile și distanțarea socială sunt avantaje concrete pe care le oferim companiile de rent a car.

siguranta si securitatea pasagerilor
Sigiliul de securitate a pasagerilor

Standardul are ca scop creșterea încrederii pasagerilor și clienților din mediul de afaceri în serviciile companiilor românești de închiriere auto. ”Sigiliul de securitate a pasagerilor” (”Passenger Safety Seal”) se bazează pe recomandările Organizației Mondiale a Sănătății, pe legislația națională și europeană, dar și pe bunele practici ale operatorilor internaționali.

Chiar de la primele semne de apariție ale epidemiei, Travis Tourism a implementat măsuri pentru protecția pasagerilor și clienților săi: mașinile sunt dezinfectate înainte de fiecare predare și după preluarea de la clienți, iar angajații sunt echipați cu mănuși de protecție și măști.

”Sigiliul de securitate a pasagerilor” va impune atât măsuri de curățenie și sănătate, cât și privind starea tehnică și vechimea autoturismelor ori istoricul de accidente al soferilor în cazul transferurilor private.

Informații despre standard pot fi accesate la link-ul următor sau pe site-urile partenerilor Travis. https://www.romaniatransfers.eu/rent-safe/103

Travis Tourism, membru al rețelei globale ATG, este o companie înființată la Iași în anul 2002 și una dintre cele mai importante agenții de turism de afaceri din România. Travis Tourism deține o flotă proprie de peste 120 de vehicule pentru închiriere și pentru transferuri private.