Companiile de închiriere auto au ridicat nivelul siguranței clienților

Companiile de închiriere auto au ridicat nivelul siguranței clienților

La o săptămână de la lansarea Sigiliului de securitate a pasagerilor”, noul standard în industria închirierii de autoturisme este deja implementat de mai multe companii din România și Republica Moldova.

În data de 30 aprilie 2020, agenția ieșeană Travis Tourism a anunțat lansarea primului standard asociativ de curățenie, igienă și securitate pentru pasageri, în parteneriat cu peste 20 de furnizori și parteneri din România și din străinătate, care furnizează servicii de închirere de autoturisme și transferuri private.

„Ne bucură să vedem că standardul nostru este implementat de companiile partenere din Cluj-Napoca, Sibiu, Timișoara, București și Chișinău. Colegii noștri care utilizează platformele Travis Tourism de rezervări online au înțeles că se impun măsuri noi de curățenie și sănătate, în condițiile noi în care își va desfășura activitatea turismul în România. Îndemnăm pasagerii să caute simbolul acestui standar pe site-urile firmelor de la care doresc să închirieze mașini.”, menționează Alin PĂTRU, Business Development Manager al firmei ieșene.

Travis Tourism insistă că la fel de importantă pentru creșterea încrederii publicului în serviciile de închiriere auto și transferuri este și asigurarea transparenței privind starea tehnică și vechimea autoturismelor ori istoricul de accidente al soferilor în cazul închirierilor auto cu șofer.

Informații despre standard pot fi accesate, aici: https://www.romaniatransfers.eu/rent-safe/103

Ce înseamnă ”turism” în 12 puncte. Scris pe înțelesul Guvernului.

Ce înseamnă ”turism” în 12 puncte. Scris pe înțelesul Guvernului.

Pentru că o să sară mulți în sus ca arși de ce mama naibii vrem să #SalvațiTurismul din România, scriu pe scurt cam ce nu întelege majoritatea publicului consumator de presă ori de turism, dar mai ales ce nu înțelege mai nimeni din guvernul Orban, de la care nu vrem decât un singur lucru: un plan de măsuri clar structurat de revenire la ”un nou normal” și pentru oamenii de mai jos.

Prieteni și ”aleși” – ce termen frumos pe care francezii îl utilizează ca să le aduc aminte alor lor că poporul i-a pus în funcție -, turismul nu înseamnă doar că ne jucăm cu puța în Antalya vara în nisip, că ne rupem în figuri în cluburile de fițe din Mamaia sau că o ardem pe la Vama Veche de 1 Mai. Turismul nu înseamnă doar vacanțe, hoteluri cu tarife piperate (e dreptul lor să vândă la ce tarif vor iar al turiștilor să aleagă, de-aia e economie de piață). Turismul înseamnă (voi încerca să nu uit pe nimeni):

1. Turism de afaceri – adică ”delegațiile” ori călătoriile în interes de serviciu fără de care multe afaceri nu pot exista. Extrem de multe. Nu e vorba doar de agenți de vânzări ori distribuție, ci de tehnicieni care au de pus în funcțiune instalații ori reparat agregate sau linii de producție, unele din ele cumpărate pe fonduri europene ori contracte de împrumut și care fără acești oameni nu pot fi recepționate legal, deci decontate. Acesta este turismul pe care se bazează majoritatea hotelurilor din țară, dar și multe, multe pensiuni pentru realizarea gradului de ocupare, precum foare multe agenții de turism care deservesc mult foarte mult corporate. Bacău nu e Bucovina și nici Focșaniul nu e Sibiu. Deci, hai să vedem câți bani sunt blocați când turismul nu funcționează?

2. Ghizi de turism. Acești oameni care au investit în ei ani buni de învățare, de citit, de cutreierat cotloane și coclauri, departe de familie cu zilele și săptămânile, indiferent că se simțeau bine sau rău, ca să știe să prezinte țara astfel încât străinul să se bucure că ne lasă bani la noi acasă și să ne mai facă și reclamă în lume prin fotografii, filme și recenzii după ce pleacă. Ghizii de turism sunt cei mai buni și importanți oameni de PR pe care îi are România. Indiscutabil! Din ce trăiesc ei acum?

I-am trecut pe locul al doilea, deși ar trebui să fie undeva pe primul loc, pentru că fac parte din turismul de incoming, sau, mai moldovenește (adică foarte corect românește spus), turismul receptor.

3. Turismul de incoming: Au trecut mai mult de 10 ani de când sunt oameni din turism care se bat ca turismul de incoming să fie considerat export din punct de vedere fiscal. Ar fi o formă de încurajare a celor care aduc bani în țară și contribuie la imaginea pozitivă a României. Ne mândrim cu câte un filmuleț postat de cine știe ce turist care arată ce experiență extraordinară a avut ”la noi”, dar nu ne gândim că omul ală a plătit:

4. Transport – avion, închiriere auto, transfer auto cu șofer – de aici se duc bani la stat inclusiv pentru licențierea șoferilor și autorizarea mașinilor, taxe de drum etc-, taxi, Uber, autocar sau microbuz, dacă a folosit o cursă ocazională cu vehicul închiriat de la microbuz în sus, o bicicletă închiriată ori un bilet RATB sau metrorex în București. Lucrători din aeroportui, control trafic aerian, autogări, gări, CFR și alți furnizori de transport feroviar de pasageri. V-ați prins? Ei încasează și bani care nu erau în România sau care sunt cheltuiți în România nu afară!

5. Hoteluri, pensiuni, apartamente în regim hotelier, camping-uri, plaje. Aici credeți că e simplu, da? Păi, ia gândiți-vă că mai există și…

6. Furnizori de consumabile și de servicii de suport pentru industria HORECA, în care se folosesc detergenți, dezinfectanți, veselă, hârtie igienică, servicii de spălătorie de multe ori externalizate, software specializat, firme de contabilitate, firme de pază, funrizori de mobilier, de textile ori de aparatură și instalații, firme de construcție (că doar nu o să dea recepționerii cu bidineaua când se renovează ceva), cabinete de medicina muncii.

7. Restaurante, baruri, pizzerii, cafenele, crame, cluburi. Cu tot ce înseamnă cele ce nu pot lucra normal acum: bucătări, barmani, spălătorese, ospătari, somelieri, oameni de management sau de PR, personal de pază și curățenie, etc.

8. Furnizori de servicii pentru conferințe, congrese, festivaluri, evenimente, expoziții. Adică MICE, adică un segment care nu este turism, ci parte a strategiei de dezvoltare economică a unei destinații, care aduce turiști cu bani mulți. Deci, reținem: MICE nu e turism! MICE însă aduce beneficii directe și cuantificabile turismului pentru toate categoriile de mai sus și pentru cele de la acest punct, care fac parte din turism: spații și săli pentru organizarea de evenimente, furnizori de tehnică pentru sonorizare și traduceri simultane, interpreți-traducători, entertaineri, speakeri mo și demotivaționali, hostesse, firme de PR și organizatoare de evenimente, firme de producție publicitară, agenții de creație publicitară, manager de social media, presă generalistă, presă de turism

9. Instituții culturale. Pentru că turismul e o industrie în care nu funcționează tehnica formei fără fond. Turismul actual este bazat pe experiențe, nu pe obiective. Muzee, teatre, filarmonici, teatre de balet, opere, cinematografe (da, tot cultură e). E o zonă care este extrem de importantă pentru sănătatea psihică și a cetățenilor din aceeași localitate, iar ”transmisiile online” nu vor putea niciodată înlocui experiența live.

10. Centre comerciale și comercianți. Da, avem turism de shopping. Dacă vreți, vă trimit fotografii cu cârdul de autocare moldovenești la Iași anul trecut pe vremea asta. Erau cu zecile. Deci, nu vorbim doar de magazine de suveniruri și duty-free.

11. Funcționari de stat – lucrători în birouri de promovare turistică, ministere ori pur și simplu la ANAF, ale căror salarii conțin părticele din ceea ce fiecare din cei de mai sus contribuie. Mai mult, unele joburi depind de existența domeniului de activitate, altfel, nu își justifică existența!

12. Creatorii de programe și vânzătorii de visuri. Adică, agențiile de turism. Ultimii în coada listei pentru că ei sunt cei care pun cap la cap produse din toată lista de mai sus și creează interfața cu turistul a întregii piramide. Sunt oamenii care lucrează pentru turist în relația cu furnizorul și pentru furnizori în relația cu turistul. Sunt oamenii care îi ajută să găsească o limbă comună, pentru că e imposibil să fii peste tot. Sunt cei care au fost primii loviți de această criză. Sunt cei care au încasat o singură dată bani pentru munca lor, dar care au muncit deja de două ori și, dacă au noroc, vor munci a treia oară pentru această sumă. Au muncit prima dată pentru a obține o rezervare, au muncit a doua oară pentru a o anula. Dacă au noroc, vor munci a treia oară pentru a o reprograma. Asta, în condițiile în care acum încă nu știu când vor putea spera la venituri noi. Despre ei e mult de spus, și probabil voi scrie separat. Tuturor colegilor agenți, dar și celor de mai sus, SĂNĂTATE!

Pe scurt, domnule Ludovic Orban, domnilor aleși, stimați influenceri, vedete, dragi prieteni, asta e o parte din turism. O mică parte. Colegii noștri din turism nu cer, în realitate, decât UN PLAN și comunicare clară, coerentă, la obiect.

Travis Tourism lansează primul standard de securitate a clienților de închiriere auto

Travis Tourism lansează primul standard de securitate a clienților de închiriere auto

Începând cu luna mai 2020, în contextul generat de realitățile COVID-19, peste 20 de furnizori și parteneri din România și din străinătate care furnizează servicii de închirere de autoturisme prin platformele gestionate de firma ieșeană Travis Tourism vor adopta noi standarde de curățenie, igienă și securitate pentru pasageri, la inițiativa companiei.

Furnizorii de servicii de transport de pasageri și închiriere de vehicule ai platformelor www.romaniatransfers.eu și www.romaniarentacar.eu ale Travis Tourism vor fi primii care adoptă ”Sigiliul de securitate a pasagerilor”.

Travis Tourism și partenerii săi în acest proiect consideră că închirierea de autoturisme și transferurile private pot fi un factor major de relansare a turismului intern, atât cel de afaceri, cât și al vacanțelor în România. Flexibilitatea, costurile accesibile și distanțarea socială sunt avantaje concrete pe care le oferim companiile de rent a car.

siguranta si securitatea pasagerilor
Sigiliul de securitate a pasagerilor

Standardul are ca scop creșterea încrederii pasagerilor și clienților din mediul de afaceri în serviciile companiilor românești de închiriere auto. ”Sigiliul de securitate a pasagerilor” (”Passenger Safety Seal”) se bazează pe recomandările Organizației Mondiale a Sănătății, pe legislația națională și europeană, dar și pe bunele practici ale operatorilor internaționali.

Chiar de la primele semne de apariție ale epidemiei, Travis Tourism a implementat măsuri pentru protecția pasagerilor și clienților săi: mașinile sunt dezinfectate înainte de fiecare predare și după preluarea de la clienți, iar angajații sunt echipați cu mănuși de protecție și măști.

”Sigiliul de securitate a pasagerilor” va impune atât măsuri de curățenie și sănătate, cât și privind starea tehnică și vechimea autoturismelor ori istoricul de accidente al soferilor în cazul transferurilor private.

Informații despre standard pot fi accesate la link-ul următor sau pe site-urile partenerilor Travis. https://www.romaniatransfers.eu/rent-safe/103

Travis Tourism, membru al rețelei globale ATG, este o companie înființată la Iași în anul 2002 și una dintre cele mai importante agenții de turism de afaceri din România. Travis Tourism deține o flotă proprie de peste 120 de vehicule pentru închiriere și pentru transferuri private.

Arta subtilă a turismului de afaceri după COVID-19

Arta subtilă a turismului de afaceri după COVID-19

Și vom începe în sfârșit să ne relaxăm. Pandemia, sau ”panisteria”, după cum o numește un coleg, nu va mai fi la modă la știri. Bătăile de cartier cu poliția vor aduce mai multe click-uri decât numărul de morți de coronavirus, la fel și problemele în amor ale lui Adrian Ursu. Cine e Adrian Ursu? Nici eu nu prea înțeleg, dar îl văd pe câteva garduri și m-am gândit că mai fură niște click-uri.

Nu mă credeți că va trece? Întrebați-vă de câte ori deschideați zilnic site-urile de știri la jumătatea lui martie și dacă mai țineți minte numărul de cazuri care erau ieri dimineață în România.

Turism vom avea din nou, la fel. Nu va fi cel dinainte, firesc. Astăzi mi s-a părut minunat să văd un avion al Air Moldova zburând peste Chișinău. Am avut o reacție din aia a copilului care pe vremuri auzea MiG-urile de la Deveselu sau Pumele zburând peste cartierul Hipodrom la Sibiu. ”Înainte”, nici nu le mai observam.

Turismul de afaceri este cel care va fi primul care va începe să miște odată ce vom putea călători.

Deci, cum vom călători în interes de serviciu după ”relaxare”? Scriu despre acel turism care se face ”dacă-i musai, cu plăcere”. Turismul de afaceri este cu siguranță cel care va fi primul care va începe să miște odată ce vom putea călători.

Sunt firme care au nevoie de contactul direct, sunt tehnicieni care au de montat și reparat instalații, sunt culegători care trebuie să ajungă la recoltelele de sparanghel sau căpșuni ori întâlniri de afaceri care nu se pot face la infinit prin ”Zoom” sau ”Skype”.  Așa că hai să vedem care cred eu că vor fi tendințele în business travel post-Covid.

Visul travel expense managerului se îndeplinește prin ”inforcement” de la mama natură, iar cea a omului de HR devine mai complicată decât înainte, pentru că … ”Duty of care”.

  1. Gândește-te de două ori dacă nu poți rezolva printr-o videoconferință. Acesta era oricum o nouă regulă ce se încerca a fi impusă din ce în ce mai mult în mediul corporatist.  Adică va trebui să învățăm cu adevărat să fim călători de la birou. Companiile de turism prevăzătoare, precum este rețeaua globală ATG, la care este afiliată deja Travis Tourism, le oferă deja de ceva timp clienților corporate opțiunea ” Programează videoconferință” din portalurile pentru călătorii. Este un fel de kind reminder înainte de rezervare.  Colegii din agențiile românești pot încerca o abordare asemănătoare, mai ales că se pot înscrie și ca afiliați la aceste sisteme, deci pot câștiga niște bănuți.
  2. Alți bani, altă distracție, în zbor. Dacă ”relaxarea” ar fi fost una bruscă, am fi văzut oferte extrem de avantajoase pentru biletele de avion, așa cum s-a întâmplat în China. Însă toate elementele actuale ne arată că vom avea parte de o deschidere treptată a pieței de călătorii. Locurile în avion vor obliga păstrarea ”distanței sociale”, iar asta va însemna număr mai mic de pasageri în aeronave, deci, logic, potențiale creșteri ale tarifelor pentru biletele de avion. Poate nu va fi așa, însă orice yield manager înțelege ce vreau să spun.
  3. Transferurile private și închirierea de mașini vor fi prioritare. Oferind securitatea contactului minim cu alți pasageri (Happy HR!) și un cost echilibrat comparat cu biletele de avion (Happy CFO!), aceasta va fi direcția înspre care se vor îndrepta mulți călători obișnuiți până acum cu zborurile Blue Air de tipul Iași-București. Soluții precum romaniatransfers.euși www.romaniarentacar.eu se pot dovedi utile atât pentru account managerii din agenții care se ocupă de mobilitatea pasagerilor lor corporate, cât și pentru angajații firmelor care au ales să nu își externalizeze managementul călătoriilor.
  4. Termenele de plată și valoarea taxelor de serviciu. Aici intervine durerea multor furnizori de servicii de turism și e una veche. Dacă până la criză existau companii de turism de afaceri în România care ar fi acceptat termene de plată aberante impuse de clienții corporate (cum ar fi 60 de zile de la data călătoriei!!!), numai ca să prindă contractele, COVID-19 va schimba regulile jocului. Agențiile de turism care au fost prea darnice în termene de plată și taxe de serviciu reduse  se văd acum în situația în care nu mai sunt creditate de către furnizori datorită instabilității pieței. Multe promisiuni valabile acum 3 luni între agenții și clienții lor sunt puse sub semnul întrebării datorită blocajelor financiare.  Onorarea noilor comenzi în condiții de contractare foarte avantajoase pentru clientul corporate va deveni o provocare, iar costurile operaționale, vor fi mai mari. Rămâne de văzut dacă vor rezita agențiile tentației de a accepta să presteze servicii în condiții foarte dezavantajoase doar pentru a relua cash-flow-ul sau vor ști să se așeze la masa negocierilor cu clienții de pe poziți de parteneriat și în situație ”win-win„ adaptată pieței românești, una în care multe instrumente de plată nu sunt încă adoptate datorită unor restricții fiscale.

Turismul de afaceri în România devine astfel un motor care va porni industria turistică, dar la care trebuie dat un ciocan, ca pe vremuri. Norocul face că oricum se afla ”în epoca de piatră”  ca metode de lucru și contractare față de vestul Europei – le mulțumim tuturor ”specialiștilor” care nu s-au prins timp de 30 de ani cât valorează – , deci se repară din mers.

De ce ne temem de Estul Sălbatic?

De ce ne temem de Estul Sălbatic?

Vara aceasta am trecut Marea Neagră, pentru prima dată. Nu, nu înot, ci cu avionul.

Nu a fost prima mea experiență C.S.I. După cum mulți dintre voi deja știu. Locuiesc de patru ani la Chișinău, deci sunt destul de bine tăvălit prin multe cutume și povești post-sovietice, dintre care o parte mi-au confirmat clișeele despre ”Est”, dar marea majoritate m-au făcut să îmi doresc să explorez răsăritul acesta de lângă noi.

Voi fi scurt. Nu voi scrie romane cu impresii, detalii tehnice, număr de stele la hoteluri sau ”scoruri” la cazare. Doar că, după ce am fost de nenumărate ori în Ucraina, Cernăuți, Kiev, Odessa fiind locuri pe care le frecventez des și cu plăcere, Sochi / Adler la mare și Krasnaya Polyana la munte în Caucaz, apoi în Azerbaidjan la Baku și în zona lor muntoasă, mi se pare prea greu nu doar să le povestesc prietenilor și colegilor cât de frumoasă e experiența turistică acolo.

Oamenii sunt mult mai dispuși să audă despre Thailanda, Grecia sau Paris decât despre Est. Așa cum spunea și un fost coleg de-al nostru de la Travis, noi, românii, trăim cu niște concepții greșite despre o zonă căre acoperă cam un sfert de glob.

E normal. E normal să te temi de un trecut care încă doare. Doare Basarabia ocupată, dor anii de comunism și represiune. Dor multe încă în sufletul nostru, iar eliberarea aia bruscă din 1989 pare că ne-a închis complet ochii spre zona aia unde limba rusă e lingua franca.

Poate însă ne temem că vom vedea lucruri care ne vor face să ne gândim cât de prost s-au mișcat lucrurile în țara asta în ultimii treizeci de ani, iar alții ca noi s-au descurcat mai bine în turism?

Ne place să ne lăudăm cu deschiderea spre nou, cu ”experimentalul”, dar în tot timpul acesta Georgia, o destinație turistică vizitată de 8 milioane de oameni în 2018 îți aduce răspunsul ”și ce să văd acolo” de la turistul mediu român. Da, în Georgia poți zbura direct din Bucureși la niște tarife absolut democratice, încă disponibile la 120-130 eur în sezonul de iarnă, pentru că românul nostru încă are creierul bătut în cuiele clișeelor legate de Est, ”sovietic” = vechi și prost.

8 milioane de turiști anual în Georgia, însă din București biletele de avion pentru Tbilisi de-abia se vând. Zbor direct! Oare nu cumva ar fi bine să ne regândim atitudinea despre noi și despre deschiderea noastră în gândire? E următorul meu punct pe listă.

Peste 170km de pârtie construite pentru Olimpiadă la Krasnaya Polyana. Ce-i drept, sălbăticiunea Caucazului nu prea mai există acolo. Orice metru pătrat e controlat sistematic cu tunuri antiavalanșă săpate în stâncă de Doamne-ferește. Da, la ruși se poate schia în condiții excelente și vei avea parte de o experiență excelentă ca să ajungi acolo.

Băieții lui Putin nu s-au mulțumit să tragă liniuțe prin pădure, ci au tras o șosea de mare viteză de la aeroportul Adler, cu tot cu tuneluri și cale ferată de mare viteză aferentă. Ca să nu spui că nu ai cum ajunge la resorturile ridicate și ele de la zero, printre care una are un nume ușor glamuros, ca să știi ca firma mamă are destulă putere să își tragă un munte și o stațiune de schi dacă vrea: Gazprom. Personal, prefer Rosa Khutor în acea zonă. Recunosc, am și ceva pile acolo.

Baku. La întoarcerea de acolo le-am spus amicilor că mi-aș dori și eu câțiva ani de dictatură dacă Chișinăul sau Bucureștiul, ori măcar Iașiul ar arăta cum arată acum capitala Azerbaidjanului.

Ordonat, curat, nou, totul se construiește riguros, într-unul din cele două stiluri: corporatist sci-fi cu tente culturale azere, adică sticlă, beton, oțel și fantezie inspirată de motivele tradiționale de trăznești când vezi ce le-a ieșit, ori al doilea stil, o stranie copie a clădirilor europene de secol XIX din Paris sau Barcelona. Bulevarde întregi parcă scoase din Parisul lui Haussmann. Și totul arată nou. Până și centrul vechi, ”Orașul de Interior”, aflat în patrimoniul UNESCO.

E drept, Baku pute a petrol și a gaze arse. Dar și noi avem vin, munți, mare, ploaie, cernoziom, etc. Hai să nu ne plângem degeaba.

Despre Odesa, dragostea mea, voi scrie separat. E prea frumos și prea aproape de noi orașul acesta.

Sunt încă multe comori în CSI de explorat. Chiar și Moldova noastră. Că e a noastră. Noi suntem urmașii urmașilor urmașilor celor de la 1504.

E timpul să nu ne mai temem de ele. Voi ce ziceți?

Vreți să călătoriți în ”Estul sălbatic”? Aruncați-mi un mail pe dmc@europenow.pro sau alin.patru@travis.ro

COMPANIILE SE ALĂTURĂ CARAVANEI UNIVERSITĂȚII „ALEXANDRU IOAN CUZA” PENTRU PROMOVAREA IAȘULUI ÎN REGIUNE

COMPANIILE SE ALĂTURĂ CARAVANEI UNIVERSITĂȚII „ALEXANDRU IOAN CUZA” PENTRU PROMOVAREA IAȘULUI ÎN REGIUNE

Pentru prima dată, companiile din Iași se alătură Caravanei pe care o desfășoară Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) în liceele din regiune, cu scopul de a promova orașul atât din perspectiva ofertei educaționale, cât și ca centru al performanței, al oportunităților de dezvoltare și al posibilităților pentru petrecerea timpului liber.

Implicarea mediului de business în susținerea caravanelor regionale în licee este o inițiativă a grupului IULIUS, ca parte a proiectului „Iași, orașul viitorului tău”, lansat în luna februarie, cu scopul de a promova Iașul la nivel regional, drept un centru academic, ce oferă multiple oportunități în dezvoltarea carierei, dar și ca oraș cu numeroase posibilități de petrecere a timpului liber.

Caravana UAIC este formată din studenți şi profesori de la cele 15 facultăți ale Universității „Alexandru Ioan Cuza” și își propune să ajungă în peste 150 de licee din diferite regiuni ale țării, pentru a promova oferta academică în rândul elevilor din clasele a XI-a și a XII-a. Până în prezent, Caravana UAIC în formula extinsă a ajuns în liceele din Galați, Bacău și Onești, iar prezentările vor continua și în alte orașe din regiune, precum Roman, Piatra Neamț, Focșani și Suceava, până în luna mai 2018. „Mă bucur că în acest an Caravana UAIC este în formulă extinsă și că avem alături și reprezentanți din mediul de afaceri, prin implicarea companiei IULIUS, care a simțit îndeaproape pulsul comunității ieșene.  Prezentările comune au transmis că suntem o echipă completă și o sursă foarte credibilă și reală pentru tinerii liceeni – viitori studenți și apoi angajați în Iași. În deplasările următoare, încurajăm și alte companii să ni se alăture, pentru a prezenta o ofertă diversificată în liceele din regiune”, a declarat Diana Chihaia, Șeful Departamentului Servicii pentru Studenți și Absolvenți din cadrul UAIC.

Una dintre companiile care au acceptat invitația de a se alătura Caravanei UAIC este Ness Digital Engineering. Specialiștii le-au prezentat liceenilor care sunt oportunitățile de dezvoltare pe termen lung, după finalizarea studiilor, dar și informații despre programele de internship derulate. „Considerăm că este un demers ce consolidează o comunitate puternică de tineri, care vor vedea perspective de viitor în orașul nostru. Formatul nou al Caravanei UAIC este benefic pentru liceeni, iar compania noastră dorește să se implice și în următoarele programe care pot crește interesul acestora pentru Iași”, ne-au spus reprezentanții companiei Ness Digital Engineering.

Pe lângă oferta academică și perspectivele privind angajarea, tinerii din regiune au descoperit și Iașul turistic, un oraș în care pot beneficia de numeroase posibilități de petrecere a timpului liber.

„Susținerea Caravanei UAIC are rolul de a completa informațiile transmise liceenilor cu cele din perspectiva statutului de turist, pe care îl pot avea. Îi ajutăm să descopere locuri noi, festivaluri și alte evenimente culturale care se dezvoltă în Iași și să afle cum își pot investi timpul liber în diferite activități de voluntariat”, au precizat reprezentanții companiei Travis Tourism, care au acceptat invitația IULIUS de a susține Caravana UAIC.

Programul „Iași, orașul viitorului tău”, lansat de compania IULIUS, se dorește a fi o inițiativă a întregii comunități, care să contribuie la crearea unei platforme active de dialog între studenți, mediul universitar și cel de business. Programul include numeroase alte activități, precum: conferințe, caravane regionale, prezentări ale ofertei locurilor de muncă, întâlniri cu ONG-urile studențești de la diferite specializări, facilitarea unor discuții cu profesioniști din cadrul multinaționalelor prezente în Iași, evenimente de tipul „Ziua Porților Deschise”, sesiuni de training specializate și multe altele.

 

KVINT – vizită în turul ”Descoperă Moldova, cu Alin PĂTRU”.

KVINT – vizită în turul ”Descoperă Moldova, cu Alin PĂTRU”.

Ieri am anunțat într-un prim articol că doresc să îmi sărbătoresc aniversarea unui an de când locuiesc în Republica Moldova organizând o excursie prin cele mai spectaculoase locuri pe care le-am descoperit aici. Haideți, pas cu pas, să dezvăluim, înainte programului final, pe rând, atracțiile cele mai cunoscute din turul ”Descoperă Moldova, cu Alin PĂTRU”, între 16 și 18 septembrie 2016.
”Kvint” este un nume binecunoscut iubitorilor de ”divin”, așa cum i se spune în Republica Moldova, sau ”vinars”, ori ”distilat de vin”, așa cum normele europene de protecție a produselor originale ne obligă să numim ceea ce noi românii încă mai numim, familiar, ”coniac”.
 
Situat în Tiraspol, în ”Stânga Nistrului”, combinatul vinviticol KVINT a fost înființat în anul 1897. La început fabrica în primul rând vodcă, apoi producția s-a diversificat, ajungând unul dintre cele mai faimoase complexe industriale din fosta Uniune Sovietică.
 
Între timp, compania din regiunea transnistreană se află în plin proces de acreditare pentru cele mai înalte standarde europene în domeniul alimentar și exportă major pe toate continentele lumii, China fiind un client important. Interesant pentru o companie care se dorește un simbol al unei țări care, de fapt, nu există. 🙂
 
Cifrele cu care se laudă cei de la ”KVINT” sunt impresionante:
– o producție anuală de peste 20 de milioane de butelii de tipuri diferite de băuturi alcoolice, de la ”divinuri”, până la vin, țuică sau vodcă;
– peste 10 milioane de litri de băuturi alcoolice tari păstrate pentru învechire în rezerva societății, cu vârste de până la 50 de ani!
 
Amănunt picant, ”KVINT” este o companie acreditată ”Kosher”.
 
Noi vom vizita muzeul societății din Tiraspol, vom afla care este procesul de producție și vom degusta nu mai puțin de 6 tipuri de ”divin” (nu avem voie să scriem ”coniac” de această parte a graniței”), cu vechime de la 3 la 15 ani.
 
Tot aici vom afla și ce gust are un ”divin” pentru femei, dar și cum arătau buteliile trimise pe stațiile spațiale ”MIR”.
 
Nu uitați, pentru a afla primii programul final al excursiei și pentru a obține 10 EUR discount / persoană la tariful care va fi anunțat, alăturați-vă acestui eveniment pe Facebook sau trimiteți-mi un email pe alin.patru@travis.ro
Descoperă Moldova, cu Alin Pătru

Descoperă Moldova, cu Alin Pătru

Între 16 și 18 septembrie 2016, la aniversarea unui an de când am ales să mă mut în Republica Moldova, voi organiza un grup mic și select cu plecare din Iași căruia să îi arăt câteva din minunățiille pe care le-am descoperit eu în această țărișoară atât de apropiată, dar atât de necunoscută nouă românilor.

Vom trece de la viața la țară, la contemporanul Chișinăului de astăzi, pentru ca, în ultima zi, să dăm o fugă înapoi în comunism, dincolo de Nistru. Da, în Transnistria.

Pentru a fi primii care primesc informația privind traseul și costul excursiei, dar și pentru a beneficia o reducere de 10 EUR / persoană, arătați-vă interesul față de evenimentul publicat pe Facebook sau trimiteți-mi un mail pe alin.patru@travis.ro.

Haideți cu mine în Republica Moldova și vă asigur că veți avea ce povesti acasă celor dragi!

Un tur exclusiv semnat allin4.ro și Travis Tourism. Număr limitat de locuri.

 


Din program (aici vom publica, pe rand, articole despre atractiile din tur):

KVINT, vizită la spectaculosul combinat de producere a coniacurilor din Transnistria

Iasi – Madrid cu TAROM! Din 25 iunie 2016.

Iasi – Madrid cu TAROM! Din 25 iunie 2016.

Incepand cu data de 25 iunie 2016, TAROM va opera cursa aeriana directa intre Iasi si Madrid.
 
Cursele au loc in zilele de miercuris si sambata, dupa urmatorul orar:
 
Iasi 19:50 – 23:05 Madrid
Madrid 23:50 – 04:50 Iasi
 
Tarifele pornesc de la 141 EUR/ sens.
Inclus: bagaj de mana, bagaj de cala, catering la bordul avionul, check-in gratuit in aeroport.
 
Pasagerii care achizitioneaza biletele de avion de la Travis Tourism si Travis Corporate & Events beneficiaza de transferul gratuit la / de la aeroportul Iasi pe raza orasului.
Solicitari de bilete de avion Iasi Madrid pe office@travis.ro.